Biserica din Cincşor, fortăreaţă a ortodoxiei peste timp

Localitatea este atestată documentar încă din secolul al XIV-lea însă descoperirile arheologice din Cincşor demonstrează că prima aşezare umană de aici ar fi fost de pe vremea dacilor. Satul este cunoscut pentru ruinele unui castru roman din apropiere, în locul cunoscut sub denumirea de „Grădişte". Studiile de specialitate, articole legate de săpăturile arheologice de la ruinele acestui castru, arată că locul ar fi situat la cinci kilometri de sat şi ar fi fost numit şi „Brugstatt - Pe Cetate". Potrivit basilica.ro, aici a fost descoperită printre ruine o celebră mască romană, păstrată în Muzeul Ţării Făgăraşului şi fiind considerată una dintre cele mai valoroase piese ale colecţiilor din această instituţie. Prezenţa unui castru roman în secolele II-III d.Hr. demonstrează importanţa politică, economică şi spirituală a acestor locuri ocrotite de Munţii Făgăraş. Urmele trecutului sunt farmecul acestor locuri, chiar dacă astăzi fenomenul depopulării aşezărilor rurale a afectat majoritatea satelor româneşti. În revista „Apostolat în Ţara Făgăraşului", într-un articol referitor la aceste descoperiri, se spune că, după cucerirea romană a Daciei, satul avea să intre sub tutela castrului roman amintit, dovadă fiind monedele, suliţele, inscripţiile şi alte descoperiri arheologice din zonă. Dar satul Cincşor este atestat mult mai târziu, la 1332, sub denumirea „Parvum Promotorium", iar apoi a fost cunoscut ca şi „Klein Schenk". Odinioară aşezare dacică şi castru roman, mai târziu un sat săsesc şi românesc, Cincşorul este în zilele noastre o localitate în care trecutul este încă viu şi credinţa ortodoxă nestrămutată. Dovadă stă biserica închinată Sfântului Nicolae, un locaş de închinare îndrăgit de credincioşi pentru că la ridicarea lui au trudit înaintaşii, dar şi pentru că acum a devenit un monument de referinţă în Ţara Făgăraşului.