Bilka se gândeşte să deschidă un centru de producţie în Germania

Antreprenorul Horaţiu Ţepeş, care controlează producătorul de învelitori metalice Bilka Steel din Braşov, spune că ţinta sa este să dezvolte compania către Europa de Vest, un mediu economic mai sabil şi mai sigur decât în România.
„Am primit oferte de achiziţii, dar Bilka nu este de vânzare. Avem o problemă cu instabilitatea. Noi vrem ca în următorii ani să ieşim spre Vest. Dacă România va fi în continuare o problemă mare, poate Bilka nu va mai fi compania din Braşov, ci compania din Hamburg sau Frankfurt şi în acest fel ne vom proteja. Dacă vindem, oricum trebuie să facem ceva după, să investim banii şi în ce, în imobiliare? Trebuie să facem ceea ce ştim să facem. Dacă în următorii zece ani vom avea producţie în nordul Germaniei, atunci aceasta va fi realizarea. Sau poate România va fi un vârf de lance, regina Europei”, a spus Horaţiu Ţepeş.
Bilka a încheiat anul 2017 cu afaceri de 394 de milioane de lei (86 de milioane de euro), în creştere cu 45% faţă de 2016, când a înregistrat afaceri de 271 de milioane de lei. Cea mai mare pondere în vânzări au avut-o produsele destinate segmentului rezidenţial (cu 90% din total), în timp ce divizia de industrial a adus zece procente.
„Primul trimestru (din 2018, n.r.) a fost afectat de vreme. Avem o creştere, dar mică faţă de aşteptările iniţiale. Să vedem acum cum va fi trimestrul al doilea. Suntem pe trend de a trece de 100 mil. euro şi estimăm 105 mil. euro. În România în continuare este nevoie mare de renovări, dar şi de construcţii noi. Vedem ce se întâmplă, se construieşte haotic, dar potenţial de creştere este foarte mare. În total anul acesta vedem un avans al pieţei construcţiilor de 10%”, a subliniat Ţepeş.
„Acum pe un produs nou venim cu o garanţie de 30 de ani, iar acesta are aproximativ 10% din vânzările noastre. Spre exemplu, consumul de materie primă premium a fost anul trecut de circa 6.000 de tone din 80.000 total, deci sub 10%. Cea mai mare pondere o are în continuare ţigla metalică clasică, nu low-cost – aceasta, de 0,4 mm grosime, are tot 10%“, a explicat Horaţiu Ţepeş. El estimează că din vânzările Bilka, 60% au mers către construcţii noi şi 40% către renovări, vânzările fiind realizate prin cei peste 500 de distribuitori la nivel naţional. În ceea ce priveşte exporturile, acestea au fost în 2017 până în 10% din vânzări.
Avansul din 2017 al cifrei de afaceri se datorează în principal extinderii şi investiţiilor, care au ajuns la un total de 30 de milioane de euro în ultimii 11 ani. Cea mai recentă investiţie a fost realizată anul trecut pen-tru achiziţia platformei industriale Hidromecanica 2 Braşov, unde Bilka a demarat un nou proiect de dezvoltare, investiţie care s-a ridicat la 5,56 milioane euro. Terenul se află în vecinătatea halelor deja deţinute de companie, care spunea, la momentul achiziţiei, în septembrie anul trecut, că ar fi fost imposibilă creşterea pe sectorul rezidenţial pe suprafaţa existentă. Fabrica Bilka de la Braşov are în prezent o suprafaţă de 45.000 mp, cu destinaţie hale de producţie, depozitare şi birouri.
„La Braşov ar mai fi loc de extindere, dar nu avem în plan noi achiziţii. Dar acum nu mai avem ce achiziţiona din România. Ştim ce avem de făcut, există un potenţial fantastic. O piedică mare este infrastructura. Acum după iarnă este plin de gropi, parcă niciodată nu a fost ca acum. Trebuia făcut ceva. La noi parcă nu există voinţă”.
Planul de investiţii pentru această extindere este de 20 de milioane de euro, iar compania intenţionează să-l implementeze începând cu acest an, având ca termen de finalizare anul 2020.
Platforma intrată în proprietatea Bilka are 9,5 hectare, în urma tranzacţiei suprafaţa deţinută de companie la Braşov ajungând la 14 hectare. Din suprafaţa cumpărată, 20% va deservi divizia de rezidenţial a Bilka, pentru depozitarea materiei prime, iar restul suprafeţei va fi amenajată pentru divizia de industrial, respectiv hale de producţie, de depozitare şi platforma logistică necesară.
Horaţiu Ţepeş este astfel unul dintre puţinii investitori care au cumpărat în ultimii ani foste platforme industriale şi le-au păstrat „destinaţia” de zone de producţie.