Biciclist pe dig: noua ofertă turistică a judeţului Braşov. 70,8 kilometri, pe 5 trasee

Digurile de pe malurile râurilor din judeţul Braşov ar putea deveni atracţii turistice, având în vedere că pe aceste amenajări de protecţie împotriva inundaţiilor s-ar putea face drumeţii cu bicicleta. Ideea amenajării unor trasee pentru biciclete pe diguri a discutată în şedinţa de ieri a  Grupului de lucru pentru realizarea Planului de Mobilitate la nivelul judeţului Braşov de către vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Todorică Şerban, şi directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov, Mihai Uţă.   
În timpul discuţiilor, directorul SGA Braşov a propus cinci trasee de ciclism cu lungimea totală de 70,8 km, care ar putea fi amenajate în judeţ, utilizând infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor.  

Nu va fi nevoie de lucrări ample
Toate digurile incluse în traseele menţionate sunt construite din pământ compactat şi înierbat, având o înălţime medie şi o lăţime a coronamentului între 2 şi 4 metri. Pentru ca aceste construcţii de apărare împotriva inundaţiilor să poată fi utilizate pentru crearea unor piste de biciclete, sunt necesare lucrări de amenajare a coronamentului prin nivelare şi completare cu pământ în zonele cu denivelări pronunţate, precum şi a intersecţiilor cu podurile existente pe traseu. În zonele în care structura podurilor rutiere permite accesul bicicletelor pe sub acestea, sunt necesare amenajări de rampe de coborâre şi urcare pe diguri.   
„Acestea sunt câteva trasee pe care le-am identificat în primă fază, la solicitarea vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Todorică Şerban. Desigur, ar putea fi vorba şi despre alte posibile trasee, însă este necesară deplasarea pe teren a reprezentanţilor administraţiei judeţene care, de comun acord cu specialiştii noştri, să identifice alte diguri pretabile pentru piste de ciclism şi să stabilească modalitatea în care s-ar putea realiza legătura acestora cu infrastructura rutieră. Diguri există şi în zona Făgăraşului, la acumulările de pe cursul Oltului, între Voila şi Viştea, dar acestea aparţin de Hidroelectrica şi nu ar putea fi utilizate pentru piste de ciclism”, a explicat directorul SGA Braşov.

Înainte de începerea lucrărilor trebuie clarificată situaţia juridică a digurilor
Mihai Uţă a precizat că în momentul de faţă digurile de pe cursurile de apă din judeţ nu sunt intabulate, fiind în proprietatea statului român, însă, în măsura în care administraţia judeţeană îşi manifestă intenţia fermă de demarare a amenajării pistelor de biciclete, SGA Braşov va începe de îndată procedurile privind intabularea digurilor cuprinse în proiect.
La rândul său, vicepreşedintele CJ Todorică Şerban a spus că „trebuie găsită varianta optimă din punct de vedere juridic prin care să primim în administrare aceste diguri, astfel încât investiţiile de amenajare a pistelor, de montare a toaletelor publice şi creare a unor spaţii de odihnă, precum şi lucrările de întreţinere pe timp de vară şi iarnă a traseelor să poată fi realizate de către autoritatea judeţeană. În acest sens, pornind de la modelul de protocol încheiat de Administraţia Naţională Apele Române cu municipalităţile din Timişoara şi Oradea - acolo unde au fost implementate proiecte similare, trebuie conceput şi semnat un protocol între Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Olt şi CJ Braşov pentru utilizarea digurilor şi a zonelor de protecţie aferente în vederea creării infrastructurii de ciclism”. În acest sens, va fi  organizată o întâlnire de lucru între reprezentanţii CJ Braşov, cei ai SGA Braşov şi conducerea ABA Olt.

Consiliul Judeţean şi SGA au colaborat şi în alte proiecte
„Specialiştii instituţiei (SGA – n.r.) au fost alături de noi în toate proiectele mari de infrastructură, venind cu soluţii pentru rezolvarea problemelor inerente apărute în implementarea acestora. Un exemplu elocvent este Aeroportul Internaţional Braşov, unde am lucrat împreună la soluţionarea problemelor hidrotehnice de pe pârâul Bârsa şi la stabilirea modalităţii în care trebuie realizată devierea canalului Besălcin. Mă bucur că există toată deschiderea din partea conducerii SGA Braşov şi în privinţa proiectului de valorificare în scop recreaţional şi durabil a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor”, a apreciat Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean.

Care sunt cele cinci trasee:
1. Braşov - Bod - Sânpetru - Araci - Feldioara: 26 kilometri
Primul traseu pleacă din Braşov, de la podul peste pârâul Ghimbăşel situat pe strada Lânii şi continuă cu podul de pe strada Plugarilor - podul de la CAP Stupini - podul de la DN 13 - podul la drumul Bod-Sânpetru, punct din care traseul fie se poate ramifica spre Sânpetru (pe malul drept al pârâului Durbav), fie continuă până la podul de la DJ 112 A Bod Colonie-Bod Sat, de unde se poate merge până la podul peste Olt, spre Araci. De la podul Bod-Araci situat pe DJ 103, traseul poate merge mai departe pe malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Ghimbăşelul Vechi, de unde poate continua pe malul stâng al acestuia până în localitatea Bod-Sat. O altă ramificaţie ar putea fi realizată spre Feldioara, prin utilizarea digurilor de pe malul stâng al pârâului Bârsa şi al Oltului. Pe acest traseu, lungimea totală a digurilor este de 26 de km.

2. Podu Olt - Lunca Câlnicului: 6 kilometri
Al doilea traseu are punctul de urcare pe dig la podul peste Olt situat pe DJ 112, în localitatea Podu Olt. Traseul continuă pe digul de pe malul drept al Oltului, până la podul situat în aval, la confluenţa cu Râul Negru, având punctul final la Lunca Câlnicului. Ramificaţiile posibile ale traseului sunt spre Hărman, Araci şi Bod - prin intermediul drumurilor comunale şi judeţene, precum şi spre Prejmer - prin traversarea DN 11. Digurile de pe acest traseu totalizează 6 km lungime.

3. DN 10 - Băcel - Lunca Mărcuşului - Chichiş - Lunca Câlnicului - Prejmer: 25,2 kilometri
Cel de-al treilea traseu porneşte de la podul peste Tărlung situat pe DN 10, continuă pe digul de pe malul stâng până la podul din Lunca Mărcuşului, după care poate ajunge la Lunca Câlnicului, prin intermediul digului de pe malul stâng al Râului Negru, trecând prin localităţile covăsnene Băcel, Lunca Mărcuşului şi Chichiş, având punctul final la podul de pe DJ 112. Şi acest traseul poate avea o ramificaţie spre Prejmer, utilizând drumurile judeţene şi comunale. Lungimea traseului de diguri este de 25,2 km.

4. Homorod - Satu Nou- Feldioara - DN13, Hanul din Ardeal - Dumbrăviţa - Hălchiu: 23,6 kilometri
Traseul al patrulea îşi are punctul de plecare la podul peste pârâul Homorod-Ciucaş, pe malul stâng, ajunge în localitatea Satu Nou la podul situat pe DJ 112, continuă pe dig până la podul peste Homorod-Ciucaş situat pe DN 13, la Feldioara, după care urmează malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Bârsa şi se încheie la podul de pe DN 13, la Hanul din Ardeal. Acest traseu poate avea ramificaţii spre comunele Dumbrăviţa şi Hălchiu realizate prin intermediul drumurilor judeţene şi comunale. Digurile incluse în traseu au o lungime însumată de 23,6 km.

5. Zona Rupea - Caţa - Mercheaşa: 10 kilometri
Spre deosebire de primele patru trasee, care sunt în principal în Zona Metropolitană Braşov, cel de-al cincilea vizează zona Rupea. Punctul de urcare pe dig se află la intersecţia DN 13 cu drumul judeţean 105A. Traseul continuă pe malul stâng al pârâului Fişer până la confluenţa cu pârâul Cozd, apoi pe malul stâng al acestuia până la DJ 132, după care merge mai departe până la confluenţa cu pârâul Homorodul Mare, punctul final fiind la intersecţia cu DJ 132 Homorod - Mercheaşa. Ramificaţiile de traseu care s-ar putea realiza folosind drumurile judeţene şi comunale sunt spre localităţile Caţa şi Mercheaşa. Lungimea digurilor ajunge la 10 km.