Besălcinul cel „de negăsit”, redescoperit de Ministerul Apelor

Canalul Besălcin, care trece pe terenul aeroportului Braşov, a fost scos de la „naftalină” de social democraţi, tema de devenind un subiect de dispută între PSD şi PNL. Mai exact, ieri, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Daneş, a avut judeţul Braşov în agenda vizitelor de lucru pe care le face în această perioadă prin ţară, la noi planificându-şi vizite la şantierul din satul Comăna (unde se realizează un dig de apărare) şi la amenajarea de pe pârâul Timişul Sec din municipiul Braşov, unde, la fel, a  fost nevoie de unele lucrări. Înainte de a merge pe teren, într-o conferinţă de presă ţinută la sediul PSD, reprezentantul Guvernului „a aruncat nişte săgeţi” şi despre îndiguirea râului Bârsa, proiect care include şi regularizarea canalului Besălcin, care este pe amplasamentul aeroportului de la Ghimbav. N-a zis-o direct, dar a vrut să demonstreze că Braşovul condus de PNL nu-şi face treaba, iar pentru asta ales subiectul fierbinte, aeroportul cel dorit de toţi braşovenii. Şi la fel de indirect, să arate braşovenilor că Guvernul condus de PSD de abia aşteaptă să muncească pentru aeroport.
Mai exact, ministrul a venit la Braşov „pregătit” cu acte: a prezentat o adresă din anul  2011, transmisă de Consiliul Judeţean Braşov către Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Olt, referitoare la proiectul de regularizare a râului Bârsa.
„Vreau să fac câteva precizări. În urmă cu mai mulţi ani, Consiliul Judeţean Braşov a predat un studiu de fezabilitate către Apele Române, pentru execuţia lucrărilor hidrotehnice de pe râul Bârsa. Practic, se vor amenaja diguri în anumite zone care să poată facilita lucrările la pista de la aeroport. Totodată, Consiliul Judeţean Braşov şi-a asumat un angajament, semnat de câtre preşedintele de atunci, care prevede următorul lucru: «Pentru executarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe râul Bârsa, în zona localităţii Ghimbav, judeţul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov va pune la dispoziţie parcele de teren afectate». Noi nu putem executa lucrări pe terenuri altele decât cele care sunt pe domeniul public al statului român. Pe baza acestui angajament, Consiliul Judeţean transmitea că în perioada următoare va face demersurile de expropriere a acelor terenuri, pentru ca, ulterior, pe acestea, noi să începem să facem investiţia de pe râul Bârsa. Din păcate, nu s-au demarat procedurile de expropriere. Trag un semnal şi chem cetăţenii din Braşov să ceară Consiliului Judeţean exproprieze acele terenuri. În momentul în care se va finaliza acel lucru, noi vom începe urgent reactualizarea SF-ului, pentru că cel anterior nu mai este valabil, după care vom începe demersurile pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor”, a declarat ministrul.  
El a spus că acel angajament este valabil, chiar dacă a fost întrebat dacă era ultima adresă pe care o are ministerul pe acest subiect. „În ceea ce priveşte exproprierile, de atunci nu s-a mai schimbat nimic”.

Adrese, variante şi propuneri de-a lungul anilor
După declaraţiile de presă ale ministrului, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a prezentat o cronologie în ceea ce priveşte îndiguirea Bârsei şi a canalului  Besălcin.
„Prima adresă a fost transmisă de Consiliul Judeţean Braşov în luna noiembrie a anului 2010, prin solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (la momentul respectiv exista un singur minister, al Mediului, Apelor şi Pădurilor, nu două, cum sunt acum – n.r.) să preia proiectul de îndiguire a râului Bârsa şi de regularizare a canalului Besălcin. După câteva zile, ministerul răspunde că acceptă să facă acest lucru. Ulterior, Consiliul Judeţean Braşov a pregătit studiul de fezabilitate şi celelalte documente, pe care le-a predat ministerului. În data de 27 septembrie 2011, este aprobat un ordin de ministru prin care se aprobă indicatorii tehnico economici. A urmat procedura de Achiziţie, derulată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Bazinală Olt, în urma căreia a fost desemnat, pe 20 decembrie 2013,  constructorul, o asociere de firme din Constanţa. Constructorul a pregătit proiectul tehnic, după care s-a descoperit că, de fapt, cineva a spus că vor să li se pună la dispoziţie terenul. A existat o adresă a vechii conduceri a Consiliului Judeţean, prin care li s-a spus că li se va pune la dispoziţie terenul necesar, care nu era în proprietatea administraţiei judeţene şi în perimetrul aeroportului. În ceea ce priveşte zona râului Bârsa, nu Consiliul Judeţean Braşov trebuia să facă exproprierea, ci Apele Române. Apoi, a apărut o altă idee. Cei de la minister ne-au transmis că se ocupă de apele curgătoare cu un anumit debit. Iar de atunci s-a tot discutat”.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a mai spus că din 2016 „am făcut mai multe adrese, prima în 25 iulie 2016, imediat după ce am fost validaţi în funcţii. Apoi, la un moment dat s-a vorbit de «spargerea» proiectului, adică noi să ne ocupăm, de Besălcin, iar ei de Bârsa. Dar nu se putea, pentru că exista acel contract pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. A fost luată în calcul şi varianta unei asocieri între Consiliul Judeţean Braşov şi minister pentru acest proiect, dar nu a fost găsită formula juridică”.

Unde e Besălcinul?
Reprezentantul administraţiei judeţene a mai spus că potrivit ultimei adrese primite de la minister, în cursul acestui an, ne-au comunicat că sunt sub un contract care este în derulare şi ne cer să le predăm suprafeţele de teren. „Suprafeţele respective nu sunt în proprietatea Consiliului Judeţean, că le predăm fără nici un fel de problemă. Noi vrem să facem aceste exproprieri, dar trebuie să ne comunice traseul exact, întrucât au proiectant şi ne pot transmite culoarul de expropriere, astfel încât să ne ocupăm noi de aceste demersuri. De asemenea, încă de anul trecut le-am spus să prevadă sumele necesare în buget, pentru că noi avansăm cu proiectul nostru”, a mai spus Veştea.
Practic, Besălcinul nu este un curs de apă permanent, ci un canal de desecare amenajat în urmă cu foarte mulţi ani de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, când Ghimbavul nu avea un sistem de colectare a apelor pluviale. Când au început lucrările la pista aeroportului, acesta a fost obturat, iar reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române au solicitat devierea acestui canal. „Practic, nici eu nu am văzut acest canal, dar cred că este necesar”, a declarat Adrian Veştea, după ce a fost întrebat unde este exact acest canal.