Belgienii de la Sterckx au dat Codlea pe Ungaria

Compania belgiană Sterckx a abandonat construirea unei fabrici de compost de ciuperci în zona oraşului Codlea, motivaţia fiind birocraţia. 

Firma belgiană Sterckx demarase toate formalităţile pentru a ridica în apropierea localităţii Codlea, în judeţul Braşov prima fabrică de compost pentru ciupercile champignon. Locaţia a fost aleasă în mod strategic, din raţiuni multiple. În primul rând, amplasarea în centrul ţării, crea posibilitatea unei distribuţii uniforme, iar în al doilea rând apropierea de fermele Codlea ajuta la asigurarea materiei prime (paiele) din producţia locală.

În luna octombrie a anului trecut reprezentanţii companiei belgiene au vizitat România cu scopul de a prezenta membrilor Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Ciuperci din România (ANPCR) proiectul fabricii şi modul de funcţionare a acesteia. În acest moment erau gata studiile de fezabilitate, planul de afaceri, proiectul de construcţie şi erau stabilite sursele de finanţare.

 

Voiau ajutor de stat

Investiţia în fabrica de compost de la Braşov se ridica la 10-12 milioane euro iniţial, urmând ca în etapele imediat următoare să se mărească prin construcţia tunelurilor de pasteurizare. Întrucât Uniunea Europeană consideră compostul o materie primă non-agricolă nu se putea apela sub nicio formă la fonduri europene. În schimb, investitorul se baza pe credite bancare şi un ajutor de stat primit de la Guvernul Românei, aşa cum primesc toate investiţiile mai mari de 5 milioane euro, bani care sunt apoi recuperaţi de Statul român, pe o perioadă de minim 5 ani, prin taxe şi impozite. Termenul pentru obţinerea acestui sprijin din partea României este în mod normal de 60-90 de zile. Acesta ar fi trebuit să fie şi termenul până la demararea construcţiei propriu-zise.

Banii ar fi fost alocaţi modernizării şi tehnologizării fabricii la nivel european, calitatea compostului fiind similară celui produs în fabrica Sterckx din Belgia, considerată furnizor de top în acest domeniu. Pe o întindere de 15 ha fabrica ar fi putut produce într-o lună aproximativ 2.500 tone de compost fază III.

 

Economii de mii de euro

Compostul produs la Braşov ar fi avut un preţ apropiat de cel al pieţii, însă aspectul cel mai important pentru afacerile cu ciuperci îl reprezenta proximitatea. „Astăzi cei mai mulţi producători de ciuperci din România cumpără compost la un preţ mediu de 165 euro/t din Ungaria, la care se adaugă costuri cu transportul de până la 1.400 euro pe camion, în funcţie de distanţa dintre producător şi cultivator”, a declarat Eugen Băjenaru, preşedintele ANPCR.

Deschiderea fabricii din Braşov ar fi redus costul transportului la circa 200 euro/t. La un camion adus pe săptămână, câştigul ar fi fost de 1.000 euro la fiecare transport. La 4 camioane/lună, economie ar fi ajuns de 4.000 euro, dar pentru un ciupercar mai mare care are 7 camioane/săptămână economia este substanţială, de 30.000 euro. Deci, nu preţul compostului ar fi fost miza, ci eliminarea costului de transport, după cum spun cei mai mulţi producători de ciuperci.

 

Au preluat un producător ungar de compost

În luna august, compania a anunţat preluarea Champignon-Union, un producător maghiar de compost de ciuperci. Noua companie are o capacitate de 10.000 de tone de compost pe an.