Bate vânt de criză în afacerile dezvoltatorilor imobiliari din Braşov?

Prăbuşirea colosului imobiliar chinez Evergrande ridică semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii pieţei imobiliare din România. După un an istoric 2020, afacerile dezvoltatorilor imobiliari din România au intrat într-o zonă de instabilitate, într-un adevărat ,,Cod Galben”, pe fondul aversei de probleme cu care se confruntă sectorul, de la creşterea preţurilor materialelor de construcţii, la restrângerea apetitului românilor pentru investiţii şi posibila ridicare a facilităţilor pentru angajaţii din construcii, estimează analiştii de la compania de consultanţă Frames.
Au construit zeci şi sute de mii de apartamente, în toată China, fără să se asigure că au clienţi, iar acum au început să le demoleze. Evergrande, borcanul cu miere al Chinei, a făcut implozie, după ce colosul imobiliar n-a mai reuşit să facă faţă plăţilor uriaşe, datoriile acesteia ridicându-se la 355 miliarde de de dolari.
I se spune „borcanul cu miere” pentru că mare parte din afacerile imobiliare ale chinezilor s-au derulat pe credite  şi investiţii străine. 129 de bănci şi 121 de fonduri de investiţii din toată lumea au susţinut afacerile Evergrande, cu gândul la profiturile spectaculoase promise.
Acum, investitorii privesc cu îngrijorare la prăbuşirea colosului chinez, văzut drept un exemplu de business care a crescut ca-n basme, fără să fie sustenabil, ca un uriaş cu picioarele de lut.
Potrivit experţilor de la Frames, fenomenul Evergrande riscă să afecteze întreaga economie mondială, miza financiară fiind una uriaşă – de peste 1,2 trilioane de dolari!
„Ceea ce se întâmplă în China reprezintă un motiv de reflecţie, dincolo de efectele financiare pe care le vedem deja pe burse. Cât de solidă este piaţa imobiliară de la noi, cât de viabile sunt investiţiile în acest domeniu şi care sunt riscurile generate de conjunctura economică în care se află România”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Piaţa imobiliară din România, văzută din prisma afacerilor dezvoltatorilor imobiliari (cod caen 4110), arată mai bine ca niciodată. Cele 6594 de firme active în acest sector au raportat, anul trecut, afaceri de 12,7 miliarde de lei, în creştere spectaculoasă faţă de 2010 (2,24 mld.lei). Profitul net cumulat al dezvoltatorilor se ridica, în 2020, la 3,41 miliarde lei, cu 359 milioane de lei mai mult decât în 2019 şi cu 3,1 miliarde peste nivelul de acum 10 ani.
„Creşterea semnificativă a pieţei a fost susţinută, totodată, de costurile mici de construcţie din România, de impozitarea redusă a profiturilor şi de facilităţile fiscale oferite de autorităţi celor care lucrează în acest sector. Dezvoltarea spectaculoasă a pieţei imobiliare a avut la bază finanţarea oferită de bănci şi de investitorii privaţi. Existenţa unor linii de finanţare optime şi perspectiva unor randamente care au depăşit, în multe cazuri, 200-300%, a determinat mulţi investitori să intre în acest sector. Dezvoltarea pe datorie şi nu pe finanţare proprie îi face însă pe mulţi dezvoltatori vulnerabili în faţa provocărilor financiare”, se arată în analiza celor de la Frames.
Potrivit datelor studiului citat, realizat la comanda unui jucător din piaţă, creanţele dezvoltatorilor imobiliari au atins, la finele anului trecut, suma de 8,46 miliarde lei, iar datoriile totale au depăşit 69 miliarde de lei. Spre comparaţie,în 2010, datoriile erau la jumătate (31,4 miliarde lei) iar creanţele nu depăşeau 2,24 miliarde lei.
„Nivelul de vulnerabilitate al companiilor din acest sector este unul ridicat. Cu excepţia a două judeţe, Tulcea şi Vaslui, aproape întreaga hartă investiţională a României, din acest sector, este colorată în portocaliu şi roşu, cu risc mare şi foarte mare de insolvenţă”, spun experţii de la Frames.
Spre exemplu, în Bucureşti-Ilfov, din cele 3555 de dezvoltatori imobiliari, 2498 de firme prezintă un risc foarte mare de insolvenţă. În Cluj, din 550 de firme,  340 se află în zona de risc major, în Braşov sunt 192 de dezvoltatori imobiliari cu risc major de insolvenţă (din totalul 295), iar în Timiş 301 din 524. Nici în Constanţa, acolo unde există o cerere în creştere de apartamente, mai ales pe Litoral, situaţia nu este mai bună. Din cei 252 de dezvoltatori, 168 prezintă risc foarte mare de insolvenţă.
Pe ansamblul ţării, din cele 6594 de firme active în acest sector, 4269 (64,7%) prezintă un grad ridicat de risc investiţional şi numai 673 de companii (10,2%), au un risc scăzut.

Foto cu caracter ilustrativ