Băsescu dă soluția reformei: desființarea TVR!

Unul dintre cele mai profitabile obiceiuri ale lui Traian Băsescu este acela de a se despărți fără regrete de oameni sau instituții, când acestea nu-i mai sunt necesare. A demonstrat-o față de persoane care l-au sprijinit fără rezerve – și aici nu l-aș aminti decât pe Cozmin Gușă – pe care le-a folosit până la momentul în care au început să devină o povară pentru el. Dacă lui Iliescu i s-a reproșat loialitatea dusă dincolo de limitele uzuale față de oameni alături de care s-a aflat de-a lungul timpului, așa ceva nu i se poate reproșa în nici un caz președintelui în exercițiu. Cine va lua la mână lista consilierilor prezidențiali care s-au perindat de la Cotroceni venind de dragul său și plecând fără să se mai uite în urmă, va constata lesne cât de statornic este Băsescu în relațiile sale interumane. Mai dedicat se arată președintele față de instituții. Marea sa dragoste o reprezintă serviciile secrete. A descoperit această atracție încă de la primele contacte cu rapoartele strict secrete ale respectivelor instituții, fiind fascinat pur și simplu de sentimentul de putere față de ceilalți pe care i-l dădea cunoașterea unor lucruri inaccesibile oamenilor de rând. A recunoscut sincer acest lucru într-unul din primele sale interviuri de după câștigarea mandatului, iar serviciile secrete au devenit copiii săi de suflet, neatinși de rigorile austerității. Ba, dimpotrivă: în plină criză, STS, SRI, SPP și SIE beneficiau de suplimentări bugetare consistente, pe seama tăierii brutale a lefurilor bugetarilor și a unor pensii care, în viziunea lui Boc erau “nesimțite”. O altă slăbiciune a fost ICR-ul, pe care l-a luat sub protecția sa, îngăduind lingăilor oficiali să trăiască bine de pe urma stipendiilor care răsplăteau talentele lor de lingușire a puterii. Postul public de Televiziune este un caz aparte. Nici nu s-a instalat bine la Cotroceni, că a început prigoana împotriva singurei conduceri care a încercat să reformeze cea mai închistată instituție a statului. I-a tăiat telefonul scurt lui Valentin Nicolau și a anunțat că nu trece pe acolo decât se va schimba conducerea. Apoi și-a trimis la înaintare talibanii în frunte cu Rodica Culcer ca să acapareze total influența politică a postului. Treptat, postul public a devenit tribuna de luptă împotriva opoziției, odată cu instalarea lui Lăzescu și a găștii sale ieșene la comenzi alcătuindu-se un adevărat “detașament roșu” de comentatori aduși pe bani grei de la cele mai conservatoare (nu și mai citite) publicații. Cultul băsist a devenit cuvântul de ordine într-o instituție publică ce ar fi trebuit să se afle nemijlocit în slujba obiectivității și echilibrului. Față de rigorile exprimate la adresa acesteia de noua putere, nedispusă să mai alimenteze gaura neagră în care a fost transformată instituția de către administratorii săi, reacția lui Băsescu este una tipică: să fie desființată! Dincolo, însă, de reacția cinică a șefului statului, se desprinde o soluție, poate unică: TVR nu poate fi reformată cu adevărat decât prin desființare și prin înlocuirea sa cu o alta, pusă inclusiv pe baze economice mai sănătoase și călăuzită cu reguli deontologice clare.