Băsescu a dat o notă slabă învățământului românesc

Vizita președintelui Traian Băsescu (foto) la Universitatea Transilvania din Brașov a fost așteptată cu mare interes de studenți și profesori. Președintele a fost punctual și la ora 10.00 a pornit vizita prin amfiteatrele și laboratoarele din corpurile C și D, condus de rectorul Ion Vișa, primarul George Scripcaru, prefectul Aurelian Danu și președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu. Vizita pe Colină s-a încheiat în fața expoziției tehnice „permanente”, cu urși și mistreți împăiați, „lansată” în urmă cu o zi. Apoi a coborât de pe Colină la Aula Universității, unde a fost așteptat de câteva sute de studenți, iar înăuntru a fost primit cu acorduri de pian. „Viața e complexă” „Am cântat pentru toți cei care au fost astăzi aici și pentru domnul președinte implicit. Am cântat chansonete franțuzești, englezești, nemțești, adică muzică de ambianță. Nu am cântat arii celebre pentru că nu merita. E prea mare circulația și trebuia ceva de ambianță”, ne-a spus Alexandra Fiț, o studentă de la Muzică din anul IV. Apoi, înaltul demnitar a vizitat standurile fiecărei facultăți, aranjate cu dichis. „Noi am folosit și culoarea simbol albastru, dar nu de la politică, ci de la marea cea întinsă și până la cerul cel albastru. E adevărat că deviza sub care ne-am prezentat facultatea a fost una comună președintelui : «Psihologia și științele educației ancorează individul în realitate», dar i-am spus că nu a fost numai atâta, că noi suntem și busola și cârma individului pentru «deplasarea» în realitate. Domnul președinte a spus că e complexă viața și tot domeniul acesta. Apoi eu i-am spus că, în plus, față de toate acestea mai trebuie să avem și un vânt bun. L-am întrebat de unde trebuie să bată un vânt bun, iar el mi-a spus, într-un mod spiritual: «de la spate»”, ne-a declarat Cornelia Cocan, unul din cadrele Facultății de Psihologie din Brașov care a avut șansa să stea de vorbă cu președintele. Înainte de discursurile oficiale, anul universitar a fost deschis printr-un Gaudeamus „pe două voci”, aparținând tinerilor de la Facultatea de Muzică. Un învățământ mediocru Președintele și-a „lovit” audiența - în mare parte profesori și studenți - printr-un discurs bine documentat cu date statistice, adânc ancorat în realitate, care nu odată a produs „noduri în gât” la o parte din cei prezenți. Încă din start a criticat slaba calitate a învățământului superior aruncând vina pe guverne și Ministerul Educației. „Nu voi ezita să afirm că sistemul de educație din România încă nu ne dă perspectiva unei evoluții pozitive în următorii ani. Nu am etichetat învățământul românesc cu rea voință, ci plecând de la realitate. Din această mediocritate avem obligația să ieșim pentru a fi performanți”, a spus Băsescu. Universitățile românești n-au intrat în „top 500” Băsescu s-a arătat indignat de faptul că în învățământul românesc calitatea este atât de slabă încât nici una dintre instituțiile universitare nu se numără printre primele 500 din lume. „Simplul fapt că nici o universitate românească nu se află evaluată activ în primele 500 de universității ale lumii e un motiv care să ne îngrijoreze. Vă pot spune cu certitudine că nici una din universitățile din România nu întrunește jumătatea punctajului necesar pentru a intra în primele 500 de universități ale lumii. Asta înseamnă că distanța pe care o avem de parcurs e mare”, a spus președintele României, exprimându-și părerea că totuși nu este imposibil. Profesorul dezinteresat, absolventul nepregătit Primul om din stat a spus că și din punct de vedere al integrării sistemului de învățământ în Europa suntem în urmă. Declarația de la Bolognia a fost materializată târziu în România. „Am reușit performanța să înregistrăm un decalaj mare față de celelalte țări”, a arătat Băsescu, făcând comparație cu Franța sau Belgia, care și-au „scos” primele promoții sub acest sistem încă de acum 5 ani. Înaltul demnitar a mai arătat că, la nivel național, doar 10% din absolvenți își găsesc un loc de muncă – singura excepție menționată fiind universitatea din Brașov - iar în ceea ce privește diploma de licență - „angajatorului nu-i este foarte clar ce știe să facă candidatul”. Nici profesorii nu au scăpat de critica băsesciană și nu puțini au fost cei din sală care s-au simțit cu musca pe căciulă. El s-a referit în special la „dascălii care coboară nivelul de exigență pentru a atrage mai mulți studenți. Sunt foarte mulți profesori care acumulează multe ore de cursuri deși sunt procurori, angajați la Curtea de Conturi, la prefecturi și chiar și parlamentari. Asta explică o parte din calitatea scăzută a educației”. Subfinanațarea - o vină a guvernelor Băsescu a fost realist în ceea ce privește cauzele „mediocrității” sistemului universitar. „Este evident că cel puțin în ultimii 16 ani acesta a fost primul an în care, cu destule ezitări, s-a alocat sistemului de educație resursa financiară pentru a crea baza unui învățământ reformat, fie că ne referim la învățământul universitar sau la cel postuniversitar. Spre exemplu, centrul universitar Brașov a primit în acest an o sumă care depășește tot bugetul României alocat instituțiilor de învățământ superior în 2005. Alocarea pentru infrastructura școlară, fie că vorbim de infrastructura universitară sau de cea necesară vieții de zi cu zi a studenților, și mă refer la cămine, a fost anul acesta de 17,5 ori mai mare la nivel național, comparativ cu 2005. Banii au venit târziu, dar trebuie să nu uităm că de 16 ani neglijăm educația. Guvernele au întârziat cu finanțarea. S-au trezit că o națiune fără un sistem de educație performant nu face față evoluției”. Președintele României a mai arătat că Ministerul Educației a alocat fonduri pe proiecte și cercetare, „deși unii de ani de zile produc numai maculatură”. Băsescu vrea mai mulți studenți Doar 1,55% din populația de vârsta a doua beneficiază, într-o formă sau alta, de o pregătire continuă. „Trebuie să ajungem la 7%”, a spus președintele, aceasta fiind garanția „garanția” că angajații companiilor din România sunt pregătiți. „Mă bucur că a crescut numărul studenților, însă această creștere e insuficientă. Doar 10% din populația României are o diplomă de licență. În Uniunea Europeană acest grad este de 15-17%. Va trebui să mărim numărul de studenți dar fără a diminua calitatea”, a spus înaltul oficial, arătând că în ceea ce privește educația nu este un „capitol” în care să existe egalitate de șanse – doar 1-2% din populația rurală având acces la educația universitară. „Transilvania” - singura care a primit laude În lungul discurs prezidențial, singura „protejată” a fost gazda deschiderii anului universitar. Președintele a spus că „trebuie să-i felicit pentru eforturile depuse” și „am fost bucuros să aflu că Universitatea Transilvania a trimis peste 40 de proiecte care au fost finanțate. Dar situația nu este generală”. UNITBV a primit laude în special pentru programele de cercetare pe care le desfășoară, dar nu trebuie exclus că unul dintre apropiații președintelui - consilierul lui prezidențial, fostul lider PNL, Theodor Stolojan – este profesor la universitatea brașoveană. Glume pe seama cadourilor După terminarea discursului din Aulă, Traian Băsescu a primit și un cadou din partea rectorului Universității „Transilvania”, Ioan Vișa. Acesta i-a dăruit președintelui o casetă din lemn și un obiect de artizanat realizat dintr-un corn de cerb, pe care se aflau câteva pahare. „În caseta asta o să am loc să ascund toată flota românească, iar dacă am primit acest trofeu cu păhăruțe vă asigur că tot o să mă duc la câte un restaurant din când în când, pentru că nu pot să stau chiar tot timpul la Cotroceni”, a glumit președintele țării, la primirea cadoului. Studentul trebuie lăsat să și muncească După spunerea ofurilor, președintele și-a ațintit atenția asupra studenților. Le-a spus fără menajamente că „un 5 meritat este mai bun decât un 10 «aranjat»”, iar diploma trebuie să reflecte cunoștințele lor. Altfel, n-au șanse să reușească pe piața forței de muncă din UE. Pentru a le arăta celor câteva sute de tineri prezenți în Aulă că a fost apropiat de studenți, le-a dat ca exemplu pe cele două fiice ale sale – foste studente. „Deși nu le-a lipsit nimic din punct de vedere financiar, cea mare a avut trei joburi part time. Cea mică s-a angajat din anul II. Să mai facă și ea un ban”, le –a spus Băsescu. „Nu este rău să ai puterea ca atunci când ești student să stai ancorat în viața socială și economică a comunității”, a spus președintele. Traian Băsescu a mai afirmat că învățământul superior românesc trebuie organizat în așa fel încât un student care vrea să câștige un ban în plus să-l poată câștiga. Nu înainte de a pleca de la Aulă, înalt-demnitarul a făcut o baie în mulțime, a strâns mâini și a dat autografe. În Memo, plimbare printre sacii de ciment Băsescu a dorit apoi să viziteze complexul studențesc de pe strada Memorandumului. Intenția președintelui pare să îi fi surprins pe oficialii Universității. Dacă pe Colină s-a lucrat duminică până târziu în noapte, în Memo lucrările de „igienizare și toaletare” au început brusc, odată cu sosirea oficialilor. Astfel, cu zece minute înainte de sosirea coloanei oficiale, pe aleea principală din Memo se mătura în grabă. Mașina celor de la salubritate a blocat pentru câteva minute circulația, încercând să ridice un morman de gunoi, care ar fi fost probabil „uitat” dacă nu ar fi fost vizita celui mai important om din stat. Delegația prezidențială s-a oprit la căminul nr. 8, unde lucrările de modernizare nu au fost încă finalizate. Traian Băsescu a „inspectat” camerele de la primul nivel al clădirii, intersectându-și pașii cu cei ai femeilor de serviciu, chemate la curățenie. Printre sacii de ciment, gălețile cu var și uneltele muncitorilor, președintele a putut admira parchetul și gresia recent montate. „Nu e prea bine, dar asta e” Deși a găsit complexul studențesc brașovean în plin șantier, primul om din stat s-a arătat indulgent cu întârzierea lucrărilor. Întrebat de ziariști cum apreciază stadiul lucrărilor, Băsescu a afirmat că există explicații rezonabile pentru că se mai lucrează. „În aceste cămine se înlocuiesc în totalitate instalația sanitară, cea electrică, se introduce internetul. Dacă aș fi student, aș înțelege situația mai ales că vor fi niște condiții de locuit foarte bune. Investițiile sunt mult mai mari față de anii precedenți, când se făcea doar tra-diționala zugrăveală și atât. Nici un apartament nu se renovează în 30 de zile”, a precizat șeful statului, îndemnându-i pe căminiștii brașoveni să aibă răbdare. Totuși, la ieșirea din cămin, președintele a fost întrebat chiar de studenți ce părere are despre aspectul căminului vizitat. „Nu e prea bine, dar asta e”, a răspuns Băsescu. Înainte de a se urca în mașina prezidențială, Băsescu le-a atras atenția muncitorilor că timpul îi presează. Situația din cămine, o realitate asumată De altfel, în discursul susținut în Aula Universității, Traian Băsescu a dovedit că știe care sunt problemele campusurilor universitare românești. „Situația din cămine este o realitate asumată de Guvern, de Ministerul Educației și de mine”, a precizat președintele. Acesta a adăugat că reparațiile nu s-au finalizat, deoarece banii nu s-au primit la timp. „Știu de situația din cămine. Alocarea financiară s-a făcut în luna iunie. Și dacă se făcea în martie nu se putea rezolva problema, pentru că trebuia așteptată vacanța. Lucrările se vor termina în două săptămâni, unele într-o lună. La altele nici nu au început. Trebuie terminate până la 31 decembrie, altfel se pierd banii Mă aștept la un efort comun. Aici mă refer la autorități, dar și la studenți. Reabilitarea unui cămin nu mai seamănă cu acea igienizare care se făcea înainte. Nu se dă doar cu mătura, se fac lucrări extrem de complicate, în care vreau să cred că veți avea și priza de calculator în cameră pentru a vă uita la cursuri”, le-a transmis Traian Băsescu, studenților brașoveni prezenți la deschiderea anului universitar. Studenții și-au cerut drepturile În discursul din Aulă, reprezentanta studenților brașoveni nu a omis să prezinte și problemele cu care aceștia se confruntă. „Am dori ca anii de studiu să fie dedicați pregătirii noastre profesionale. Solicităm factorilor de decizie subvenționarea corespunzătoare a burselor, astfel încât să acopere cheltuielile de întreținere, dar și cele de achiziționare a materialelor necesare”. Reprezentanta studenților a atras atenția asupra faptului că subvenția de cămin nu a crescut o dată cu creșterea tarifului pentru utilități și că studenții brașoveni nu au parte de o subvenționare corespunzătoare a transportului în comun. Doar jumătate din căminiști au fost cazați Din cauza nefinalizării la timp a lucrărilor de reparații, în căminele din campusul studențesc brașovean, doar 2.200 de studenți, din cei peste 4.000 care au nevoie de un loc în cămin, au fost cazați. Pentru că și așa sunt locuri puține, căminiștii au fost înghesuiți câte șase sau chiar câte opt într-o singură cameră. În plus, studenții din anii mai mari au fost îndemnați să stea la ei acasă, urmând să își facă practica, la începutul acestui semestru, în orașele natale.