Banii pregătiţi pentru Compania Naţională a Uraniului, inclusiv pentru Uzina R Feldioara, blocaţi la Comisia Europeană

Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autorităţile române Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia şi-a exprimat acum îndoiala că ajutorul propus de stat pentru restructurarea CNU, în cuantum de peste 440 milioane de lei (95 milioane euro), îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia europeană şi vrea să se asigure că planul Guvernului va restabili viabilitatea pe termen lung a CNU.
La 12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a CNU, ce prevede acordarea unui sprijin în valoare de 441 milioane lei, sub formă de granturi, de subvenţii, de anulare a unor datorii şi de conversie a datoriei în acţiuni. Acest plan succede succede unui împrumut urgent sub formă de ajutor pentru salvare în valoare de aproximativ 13,3 milioane euro acordat pentru menţinerea întreprinderii pe linia de plutire, pe care Comisia l-a aprobat la 30 septembrie 2016 cu titlu temporar.
Normele UE privind ajutoarele de stat permit unui stat să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi prevăd, în special, condiţia ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, ca respectiva întreprindere să contribuie la costurile aferente restructurării sale şi ca orice eventuale denaturări ale concurenţei să fie limitate. „În acest stadiu, Comisia îşi exprimă îndoiala că ajutorul pentru restructurare propus îndeplineşte aceste condiţii”, potrivit unui comunicat de la Bruxelles.
În particular, Comisia va analiza dacă planul de restructurare propus ar putea restabili viabilitatea pe termen lung a CNU fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat, precum şi dacă CNU sau investitori de pe piaţă contribuie suficient la costurile de restructurare, garantând astfel că planul de restructurare nu se bazează în principal pe fonduri publice şi că ajutorul este proporţional. Totodată, investigaţia va analiza şi dacă statul român are în vedere măsuri corespunzătoare pentru a limita denaturările concurenţei generate de ajutor.
CNU, companie deţinută integral de statul român, se confruntă cu dificultăţi financiare în urma pierderii principalului său client, producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica. În 2015, Nuclearelectrica a decis să cumpere dioxid de uraniu în special din import, după ce Curtea de Conturi a obligat CNU să majoreze cu 76% preţul de vânzare practicat în raport cu Nuclearelectrica.
Potrivit unui proiect de lege iniţiat de PSD, statul ar putea obliga Nuclearelectrica să se aprovizioneze doar cu combustibil nuclear produs în România, pe cât posibil numai pe baza producţiei interne de materie primă rezultată din exploatarea, prelucrarea şi rafinarea zăcămintelor autohtone de uraniu, cu scopul de a menţine activitatea CNU. CNU are două unităţi de exploatare: o unitate de extragere a uraniului, cu sediul în Crucea-Botuşana, în judeţul Suceava, şi o uzină de procesare-rafinare, la Feldioara, judeţul Braşov. În 2017, compania avea 772 de angajaţi.