Banii europeni pentru agricultură şi dezvoltarea satelor, absorbiţi mai bine decât fondurile structurale şi de coeziune

Autor:

Publicat la 19 ianuarie 2015

Absorbţia fondurilor europene a ajuns la 83,63% în domeniul agriculturii şi dezvoltării satelor mult superioară atragerii fondurilor structurale şi de coeziune, care este la 51,81%, ca bani cheltuiţi din alocarea acordată României pentru perioada de programare 2007-2013, se arată în bilanţurile oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Ministerului Fondurilor Europene, prezentate de Guvern.

România are la dispoziţie pentru perioada de programare 2007-2013, de la Comisia Europeană, suma 34,5 miliarde de euro, fonduri UE pentru agricultură, dezvoltarea satelor şi fonduri structurale şi de coeziune, bani din care mai poate absorbi pana la finalul anului 2015.

După 8 ani, ţara a ajuns la o absorbţie de 67,7%, adică 22,75 de miliarde de euro, potrivit surselor citate. Aceasta este valoarea totală a cererilor de rambursare trimise de România la Comisia Europeană, în baza cheltuielilor efectuate în proiectele europene în perioada 2007-31 decembrie 2014. Din aceşti bani, cea mai mare parte a fost deja rambursată ţării de către Bruxelles, o mică parte aflându-se în curs de rambursare.

Procentual, fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare a satelor, gestionate de Ministerul Agriculturii, au avut o rată de absorbţie superioară celei înregistrate la fondurile structurale şi de coeziune, gestionate de Ministerul Fondurilor Europene.

De precizat, însă, că Ministerul Agriculturii a gestionat direct prin autorităţile de management şi agenţiile aflate în subordinea sa, de la bun început, fondurile de profil. În plus, Ministerul Agriculturii a avut şi experienta fondurilor de preaderare SAPARD sau PHARE.

De partea cealaltă, Ministerul Fondurilor Europene s-a înfiinţat abia în septembrie 2011, sub forma Ministerului Afacerilor Europene, la aproape 4 ani de la aderarea României la UE. In plus, pentru cea mai mare parte a fondurilor structurale şi de coeziune, MFE a avut doar rol de coordonator, autorităţile de management importante fiind în subordinea altor ministere: Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor etc.

Topul banilor europeni pentru agricultură şi dezvoltare rurală 2007-2014:

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - 82,5%, adică 6,7 miliarde de euro

Plăţile directe la hectar - 94%, adică circa 6,6 miliarde de euro. Aceşti bani se absorb cel mai uşor, pentru că se acordă fermierilor automat, în funcţie de suprafaţa cultivată, fără proiecte.

Programul Operaţional pentru Pescuit - 46,12%, adică 106 milioane de euro.

Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune

Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocaţi circa 19,2 miliarde de euro, ca fonduri structurale şi de coeziune, bani din care poate absorbi până la sfarşitul anului 2015.

Potrivit cifrelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada 2007-2014, România a cerut Comisiei Europene să-i ramburseze aproximativ 10 miliarde de euro, în baza cheltuielilor făcute în proiectele europene. Astfel, România a ajuns la o rată de absorbţie de 51,81% din fondurile structurale şi de coeziune, ca sume cerute de la Comisia Europeană. Din banii solicitaţi, ţara noastră a primit până acum circa 8,62 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o rată efectivă de absorbţie de 44,9% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate.

Practic, în 2014, România a încasat de la Bruxelles fonduri structurale şi de coeziune de 3,5 miliarde de euro. Ca rată efectivă de absorbţie, ţara a avansat cu 18,4 puncte procentuale în acest an.

Pe lângă aceşti bani, România a mai primit de la Comisia Europeană, la începtul perioadei de programare, şi avansuri de circa 2,11 miliarde de euro. Cu tot cu aceste avansuri, ţara a primit de la Bruxelles 10,73 miliarde de euro în perioada 2007-2014, însă la finalul anului 2015, din avansurile de 2,11 miliarde de euro Comisia Europeană va retrage o sumă proporţională cu fondurile alocate şi necheltuite.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

Din aceeași categorie

La Săcele s-a găsit soluţia: noi locuri de veci pe mai mult de 10 hectare

Cu 3 capele, pentru 3 confesiuni
2024-04-26 citeste mai mult
Informări publice - 26 aprilie 2024

Autorizaţia de construire nr. 144 din 15.04.2024. Se autorizează executarea lucrărilor de construire „Pentru schimbare de destinaţie din locuinţă în spaţiu comercial. Creare acces[...]
2024-04-26 citeste mai mult
„Am avut un job, două chiar, o perioadă”

Candidatul PNL-PSD la primăria Braşovului, George Scripcaru, spune că de când a pierdut postul de primar, în 2020, s-a ocupat de probleme de familie. A consumat un an ca să rezolve nişte[...]
2024-04-26 citeste mai mult
Consilierii locali nu au fost convinşi să spună „Da” regulamentului privind publicitatea stradală

Proiectul de hotărâre mai avea nevoie de un singur vot pentru a trece
2024-04-26 citeste mai mult
Braşovean, fost parlamentar: „Eu mai sărac ca atunci nu am fost în viaţa mea”

Braşoveanul prin adopţie Mihai Sturzu (s-a născut în Bucureşti dar şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa în Braşov), fost membru al trupei de muzică dance Hi-Q din anii 2000 a[...]
2024-04-26 citeste mai mult