Bani norvegieni pentru comuna din Braşov în care 2 din 10 localnici trăiesc cu ce le dă primăria

Persoanele vulnerabile din Racoş şi Mateiaş vor vor fi consiliaţi de specialişti pentru a se putea integra mai uşor în societate. Acest lucru va fi posibil printr-un proiect cu finanţare norvegiană, implementat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, în calitate de lider, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov, Asociaţia de Servicii Sociale SCUT, cu Asociaţia „Îngrijire Acasă”. Includerea direcţiei din subordinea Consiliului Judeţean Braşov în parteneriat a fost aprobată vineri de aleşii judeţeni.
„Este vorba de un proiect în valoare de 4.708.000 lei, finanţat prin fonduri norvegiene prin Granturile SEE 2014-2020. În acest proiect, noi vom asigura o finanţare de 15.000 de lei, pentru o perioadă de cinci ani. Banii se vor aloca din bugetul DGASPC după încetarea convenţiei de finanţare”, a declarat în timpul şedinţei de plen preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.
Potrivit documentaţiei aferente hotărârii de Consiliu Judeţean, finanţarea din fonduri norvegiene va fi asigurată timp de trei ani, iar numărul de beneficiari este de 150 (câte 50 în fiecare an).
Prin acest proiect se va constitui o echipă multidisciplinară de intervenţie comunitară capabilă să dezvolte un sistem de servicii şi facilităţi complexe şi integrate, care să implice principalele grupuri ţintă formate din copii, tineri şi adulţi, părinţi/tutori şi persoane inactive/şomere din familii defavorizate din satele Racoşul de Jos şi Mateiaş, în două sau mai multe tipuri de activităţi - de la educaţie nonformală - la servicii socio-medicale, de la medierea ocupării – la servicii de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit.
Potrivit strategiei de dezvoltare locală a comunei Racoş, numărul persoanelor care beneficiază de venitul minim garantat reprezintă 18% din totalul populaţiei. De asemenea, gradul de infracţionalitate din zonă este ridicat.
Alte probleme identificate la nivelul comunei sunt abandonul şcolar, atmosfera conflictuală între etnii, neşcolarizarea copiilor, scăderea numărului de elevi înscrişi la licee, şcoli profesionale, rezultate foarte slabe la examenele la nivel naţional, rata repetenţiei, forţa de muncă necalificată, sănătatea şi condiţiile de locuire ale populaţiei.
O altă problemă la nivelul comunei o constituie copiii ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate şi sunt lăsaţi în grija rudelor sau chiar a vecinilor.