Banca Mondială: Braşovul, unul din oraşele magnet ale României

Veniturile companiilor din municipiul Braşov au urcat în perioada 2011 – 2015 cu 5,90%, arată studiul „Oraşe-magnet, migraţie şi navetism în Romania”,  realizat de Banca Mondială. Braşovul se află pe locul 24 în ceea ce priveşte rata de creştere a economiei, cifra de afaceri a firmelor din municipiu urcând în perioada analizată de la 4,234 miliarde de euro la 5,325 miliarde de euro.
Potrivit studiului, „în perioada 2000-2013, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova şi Braşovul au depăşit regiunile din care fac parte şi economia naţională în termeni de PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC). (...) Performanţa acestor oraşe poate fi atribuită atât unui set de aspecte inerente (de exemplu, mărimea, proximitatea faţă de Occident, distanţa faţă de Bucureşti), cât şi unor intervenţii conştiente (de exemplu, administraţie locală puternică, dezvoltarea infrastructurii metropolitane, investiţii în parcuri de afaceri sau creşterea calităţii vieţii)”.
Banca Mondială susţine că „pentru ca economia României să concureze cu economiile occidentale, oraşele secundare ale acesteia trebuie să devină mai puternice”. În prezent, niciunul dintre oraşele secundare ale României nu se află printre cele mai mari 100 de economii din UE, evoluţia acestora fiind semnificativ inferioară celei înregistrate de oraşele secundare din Europa de Vest. Poate că Bucureştiul are un PIB pe cap de locuitor (exprimat la standardul puterii de cumpărare) mai mare decât cel raportat de Roma, Madrid sau Berlin, dar Germania şi Franţa, cele mai mari economii din UE, au fiecare câte zece oraşe în clasamentul celor mai mari 100 de economii ale Uniunii. Regatul Unit, a treia economie din UE ca mărime, are nouă oraşe în clasamentul celor mai mari 100 de economii ale Uniunii. Parisul şi Londra au economii de şapte ori mai mari decât cea a Bucureştiului.