Banca Mondială: Braşovul, noul Singapore

„Braşovul este unul dintre motoarele de bază ale României, zona mtropolitană având o rată de dezvoltare mai mare decât Singapore, în perioada sa de maximă creştere economică”, a declarat Marcel Heroiu, reprezentantul Băncii Mondiale, la şedinţa de vineri a Consiliului Local Braşov, în care a fost aprobat proiectul de transformare a fostei platforme Rulmentul în cel mai mare parc al Braşovului. Potrivit acestuia, Banca Mondială a făcut şi o analiză de pretabilitate a terenurilor construibile din zona metropolitană, arătând că economia Braşovului a crescut în perioada 2000 – 2015 cu o viteză mai mare decât s-a întâmplat în Singapore, în perioada sa de boom economic, 1965 - 1980. „În zona de influenţă a Braşovului sunt localităţi precum Ghimbav, Cristian sau Sânpetru, care au crescut într-un ritm şi mai rapid. Numai din 2011 până în 2019, ritmul de creştere e ameţitor”, a arătat Heroiu.
Potrivit reprezentantului Băncii Mondiale, acum este nevoie de o gândire unitară la nivelul Zonei Metropolitane. „Voi începe cu o veste pozitivă, în aceste vremuri destul de dificile. Banca Mondială a anunţat, acum câteva săptămâni că, în 2019, România a devenit oficial ţară dezvoltată. Noi am făcut o mapare a zonelor care sunt dezvoltate şi vedeţi că principalele oraşe din România sunt de fapt motoarele care au încurajat această dezvoltare. În mod evident, Braşovul este unul dintre aceste motoare. Dacă ne uităm la ritmul de creştere al Braşovului, vedem că a crescut mai repede decât Singapore, în perioada sa de boom economic. În mod evident, când o astfel de creştere se întâmplă aşa de repede, este important ca reacţiile să fie la fel de rapide, altfel ne trezim cu efecte secundare neaşteptate.  În această logică, noi (Banca Mondială, n.r.) am făcut o serie de propuneri. Una ar fi un plan de sistematizare a tramei stradale la nivel metropolitan. Având în vedere că Braşovul creşte într-un ritm aşa de rapid, trebuie să i se dea un schelet care să ghideze această creştere într-un mod sustenabil. Din fericire, Braşovul nu a făcut multe din greşelile pe care alte oraşe, cum ar fi Bucureştiul sau Clujul le-au făcut. Zonele de extensie ale Braşovului s-au dezvoltat într-un mod mult mai sustenabil. Noi sperăm ca această dinamică să continue şi în anii următori. De aceea este important să ai o structură şi un mod care să ghideze dezvoltarea Braşovului nu numai pe termen scurt şi mediu, ci, neapărat, şi pe termen lung. Am făcut şi o analiză de pretabilitate a terenurilor construibile din zona metropolitană Braşov, pe mai multe domenii: zone industriale şi logistice, noi hoteluri sau pentru zone de servicii şi birouri, retail. În cadrul acestei analize am identificat şi zonele cu potenţial de dezvoltare din zona Braşov, iar zona Rulmentul este una dintre cele mai importante astfel de zone. Avantajul acestei zone este că are o locaţie relativ bună, lângă o dezvoltare imobiliară făcută în ultimii ani (zona nouă a cartierului Tractorul, n.n.), mare parte din teren este proprietate publică, deci permite intervenţii relativ rapid. Plecând de la aceste date, noi am propus trei scenarii de dezvoltare. Primul scenariu propune o conservare a patrimoniului industrial existent acolo. A doua propunere este o abordare imobiliară ambiţioasă, care propune un focus mai mare pe parte de rezidenţial şi birouri. A treia propunere este un «cartier verde», care să fie un pol care să încurajeze dezvoltarea din jurul acestui parc”, a explicat Marcel Heroiu.
De cealaltă parte, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că, în această perioadă, împreună cu celelalte administraţii publice locale din jurul Braşovului, se lucrează la un plan al Zonei Metropolitane, demers care este corelat cu Planul Urbanistic General al municipiului.
„Este o propunere care a fost lucrată cu consultanţii Băncii Mondiale, ca şi multe alte proiecte pe care le-am discutat cu echipa Băncii Mondiale, şi mă bucur că Marcel Heroiu a făcut referire şi la alte aspecte şi detalii de natură economică, investiţională şi de perspectivă din punct de vedere urbanistic, la nivelul zonei metropolitane. Noi gândim acest lucru la nivelul unui masterplan al întregii zone, împreună cu celelalte administraţii publice locale din jurul Braşovului. Odată cu actualizarea Planului Urbanistic general, care astăzi este în execuţie, va trebui, obligatoriu, să conectăm celelalte localităţi la acest plan urbanistic. Este foarte important ca şi ceilalţi actori, consiliul judeţean şi celelalte primării, să înţeleagă, să îşi dorească şi să îşi propună asta. Cred că Banca Mondială va fi în continuare un partener care va putea să genereze discuţii şi consultări pe această temă. Infrastructura, mobilitatea, accesibilitatea întregii zone sunt principala noastră preocupare, pentru că fără asta nu putem să discutăm de o dezvoltare urbanistică sau economică”, a declarat primarul.
Vineri, CL a aprobat propunerea de demarare a proiectului de regenerare urbană a fostei platforme industriale Rulmentul, prin transformarea ei în zonă verde şi de agrement. Acest proiect a fost inclus în lista de propuneri pe care Primăria Braşov a transmis-o către Agenţia de Dezvoltare Regională Centru, pentru accesarea de fonduri nerambursabile în exerciţiul financiar al Uniunii Europene, 2021-2027, în cadrul obiectivului – ,,O Europă mai ecologică”, domeniul „Regenerare urbană”. La baza proiectului stă unul dintre cele trei scenarii propuse de către experţii Băncii Mondiale, care are ca principal scop transformarea zonei într-un imens parc de aproximativ 31 de hectare. Astfel, pe 17,5 ha se amenajează parcuri şi spaţii verzi create pe loturi, iar pe restul suprafeţei se vor păstra doar clădirile cu valoare arhitecturală, care vor fi reconsolidate, renovate şi utilizate pentru diferite tipuri de funcţionalităţi. Proiectul include amenajarea unui parc de distracţii, a unui sat pentru activităţi sportive, studio de filme, muzeu, şcoală, grădiniţă şi centru expoziţional.