Balcanii, „zguduiţi” de o notă incendiară: redesenarea frontierelor şi crearea unor state monoetnice

O notă explozivă, care vorbeşte despre o redesenare a frontierelor în cazul ţărilor independente formate după destrămarea Iugoslaviei şi despre reducerea teritoriului Bosniei şi Herţegovinei la o treime din dimensiunea sa actuală, a stârnit temeri privind o eventuală reînnoire a conflictelor în regiune, transmite Euronews. Este vorba despre un document nesemnat, despre care se susţine că ar fi ajuns în cele mai înalte cercuri ale UE şi care ar propunea extinderea Serbiei, Croaţiei şi Albaniei pentru a înghiţi părţi din Bosnia, Macedonia de Nord şi Kosovo.
Practic, documentul vorbeşte despre crearea unor state monoetnice în regiune. Dezvăluit de publicaţia slovenă Necenzurirano, documentul sugerează că Serbia ar trebui să absoarbă entitatea Republika Srpska („Republica Sârbă”), una dintre principalele două unităţi administrativ-teritoriale din Bosnia, unde etnicii sârbi sunt majoritari. Cantoanele sale majoritar croate ar urma să se alăture Croaţiei, în timp ce Albania s-ar uni cu zonele majoritar albaneze din Kosovo şi Macedonia de Nord. Nordul sârb al Kosovo ar obţine drepturi speciale de autonomie.
Se presupune acest aşa-zis „non-paper” (o non-hârtie), termenul UE care descrie un set neoficial de puncte de discuţie care sunt împărtăşite în mod confidenţial între instituţii sau guverne, ar fi provenit din biroul prim-ministrului sloven Janez Jansa, care a refuzat să confirme sau să infirme informaţia pentru Euronews.
Chiar şi aşa, ideea pare să fi fost abordată inclusiv în timpul vizitei efectuate luna trecută în Bosnia de preşedintele sloven Borut Pahor. Sefik Dzaferovic, unul dintre cei trei preşedinţi bosnieci, a precizat pentru Euronews că Pahor a menţionat redesenarea frontierelor actuale.
„Preşedintele sloven a spus că în anumite cercuri din UE există cei care consideră că este necesar «să fie finalizat procesul de disoluţie a Iugoslaviei» înainte de a continua integrarea Balcanilor de Vest în Uniune (n.r., Uniunea Europeană)”, susţine Sefik Dzaferovic.
„Am răspuns la asta afirmând că procesul disoluţiei Iugoslaviei a fost de fapt finalizat. Apoi, el ne-a întrebat dacă ar fi posibilă o disoluţie paşnică a Bosniei, iar atât Komsic (membrul croat al preşedinţiei, n.r.), cât şi eu am răspuns că aceia care promovează asemenea idei împing această ţară şi regiune către război”, a adăugat oficialul bosniac.