„Badea Cârţan” continuă turul lumii pe bicicletă, în numele României

A ajuns celebru în toată Europa datorită miilor de kilometri parcurşi pe jos, însă după 7 ani a decis că e momentul să schimbe modul de a călători. Mirel Magop, acest „Badea Cârţan” al secolului XXI va porni în primăvara anului viitor într-un tur al lumii pe bicicletă, alături de un prieten din Bacău, Anton Duma. „El merge de multă vreme pe bicicletă, am auzit de el la radio, apoi ne-am întâlnit în ţară, dar şi la Torino, fiecare cu drumurile lui. În acele momente, simbolic, eu îi dădeam rucsacul, el îmi dădea bicicleta. Am legat o prietenie şi am decis să facem şi proiecte comune. Era mai greu să îl conving eu pe el să meargă pe jos, în plus m-am convins că pentru a străbate toată lumea pe jos mi-ar trebui 40 de ani, aşa că am decis să facem turul lumii pe bicicletă”, povesteşte Mirel. Fiindcă e vorba de un cu totul altfel tip de efort, acesta a început deja să se antreneze, bineînţeles cu o bicicletă primită de la camaradul său. A făcut mai bine de 1.000 de kilometri, de la Bacău până la Zalău şi retur, prilej cu care a vizitat şi Braşovul. „Am mai fost de 6-7 ori, aveţi un oraş şi un judeţ frumos”, ne-a spus globe-trotterul după ce l-am întâlnit în Piaţa Sfatului. Îi place noul stil de deplasare, însă are nevoie să se pună la fizic până la primăvară: „Eu trebuie să ajung la nivelul prietenului meu, voi merge la sală pentru asta”. Anton Duma, cel care îl va însoţi pe Mirel Magop este din Bacău, iar până în acest moment a străbătut cu bicicleta 35 de ţări, însumând 58.000 km. Vor pedala în scopuri umanitare, iar în acest sens colaborează cu Asociaţia ,,Betania” din Bacău, care le va oferi respectivele cauze, dar se va şi ocupa de bugetul expediţiei, căutând sponsori. Totodată, călătoria va însemna şi o promovare a propriei ţări, iar pe drum vor împărţi volume scrise în limba română, având deja un fond de 3.000 de cărţi. Cei doi vor avea în rucsac şi câte un costum tradiţional pe care îl vor purta în momentele importante ale călătoriei, cum ar fi vizitele la ambasadele româneşti. ,,O vom face şi în ideea de a promova România, aşa cum eu am făcut şi în călătoriile anterioare. Cred că peste tot unde am fost, am oferit o imagine despre ţara mea, altfel decât o ştiau oamenii de acolo”, ne-a explicat Mirel Magop, care a mai spus că bugetul impresionantei călători va ajunge la 80.000 de euro, costul zilnic pentru fiecare dintre cei doi ciclişti însemnând 10 euro. Pe lângă sponsorii pe care asociaţia din Bacău îi va găsi pentru proiect, temerarii speră să completeze chiar ei fondurile călătoriei, motiv pentru care au pus la dispoziţia celor care doresc să îi ajute un cont deschis pe numele Anton Duma Porongi: RO 91 RZBR-IBAN 0000 0600 1357 0898 (euro).

 

Schimb rucsac-bicicletă între cei doi temerari.

 

 

Călătoria va dura 6 ani

Turul lumii va cuprinde, de fapt, turul fiecărui continent în parte, va dura aproximativ 6 ani, în primă fază cei doi urmând a cuceri Europa. „În 9 luni, vom străbate 26 de ţări europene, după care ne vom întoarce acasă. Va fi singura întrerupere. Apoi, vom lua la rând Asia, Africa şi cele două Americi. Punctul final ne este un pic neclar, în funcţie de câţi bani vom mai avea, vom încerca să ajungem în insulele din America Centrală, gen Haiti sau Republica Dominicană. Vor fi cam 130 de ţări şi 150.000 de kilometri, din care 125.000 pe bicicletă, restul cu bacul sau feribotul, când vom trece mările”, îşi descrie aventurierul traseul. 

 

Prima încercare, turul tuturor oraşelor din România

A început să călătorească pe jos în urmă cu 7 ani, la început fiind îndemnat doar de curiozitate şi fără să aibă vreo destinaţie anume. Apoi un prieten i-a sugerat să dea un scop aventurilor sale, aşa că a trecut la primul mare proiect, ,,vizitarea tuturor oraşelor din ţară”. A reuşit acest lucru în trei etape, în verile anilor 2007, 2009 şi 2010, trecându-şi în ,,CV” 320 de oraşe şi 11.000 de kilometri: ,,Când am plecat, ştiam că avem 273 de oraşe, dar numărul lor a crescut odată cu intrarea în UE”. Este născut în Dorohoi, are buletin de Vatra Dornei, iar mama sa locuieşte la Oneşti. ,,Lumea confundă mereu originile mele, însă e normal, ţinând cont că nu sunt deloc statornic”, glumeşte Mirel. 

 

În urmă cu un an a devenit „Badea Cârţan”

A simţit apoi nevoia unei provocări mai mari, pentru că ,,turul României îl făcuse foarte multă lume”. Aşa că a trecut la ,,turul lumii prin toate capitalele”. A ajuns deja prin 45 de capitale europene, timp în care a făcut şi celebrul drum până la Roma, reconstituirea traseului lui Badea Cârţan. „În 2011 s-au împlinit 100 de ani de la moartea lui şi nu s-a făcut mare lucru pentru a fi comemorat. Consider că am reparat oarecum situaţia, prin călătoria mea, chiar dacă abia doi ani mai târziu. Mă consolez totuşi pentru că atunci când am realizat-o, în 2013, s-au împlinit 1.900 de ani de la construcţia Columnei lui Traian. Am intrat în direct la 4 televiziuni italiene, iar vinerea aveam minutul meu la Radio România Acualităţi. Am păstrat vestimentaţia pe care Badea a avut-o în călătoria sa, iar când am ajuns la Parma, italienii mă felicitau pentru costumaţia mea de Halloween”, îşi aminteşte cu umor globe-trotterul, care în această iarnă, până la plecarea în turul lumii, va încerca să-şi termine cartea în care va povesti toate păţaniile sale de până acum.

 

 

„Dacă cineva vede unde campez, schimb locul”

Mirel spune că de-a lungul timpului a învăţat multe despre modul în care trebuie să îşi aleagă locul şi modul în care face popas peste noapte: „Acum se schimbă un pic situaţia pentru că a apărut bicicleta. În această tură până la Zalău, în primele nopţi nu am putut dormi de grija ei, ieşeam mereu din cort să văd dacă o mai am. Regula de aur este că dacă cineva te-a văzut unde ai campat, să te muţi”. A trăit momente plăcute peste tot, însă cel mai primitor popor după părerea sa sunt turcii. A avut parte şi de momente mai puţin plăcute, într-unul din ele poliţia din Barcelona trezindu-l să îşi mute cortul. „Vorbesc engleza, am învăţat-o din filme, franceza la şcoală, spaniola pe drum. Un spaniol chiar mi-a spus că i-ar plăcea să ştie româneşte cum îi cunosc eu lui limba. Am luat-o ca pe un compliment. Din păcate, deşi am învăţat rusa la şcoală, lipsa exerciţiului a făcut ca ea să nu mă ajute foarte mult când am ajuns în Ucraina”.

 

Îşi mai practică meseria din mers

Mirel Magop este tâmplar şi chiar dacă ne e greu să credem că a mai avut timp să-şi practice meseria, ne contrazice: „Pe unde merg, inevitabil oamenii mă întreabă ce meserie am. Când află, mulţi îmi spun să îi ajut acasă, că au ba un coteţ, ba un gard. Cu ocazia asta mai completez bugetul de călătorie”.