Bacteria „mâncătoare de carne” a apărut şi la noi

Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” din Bucureşti, Simin Aysel Florescu (foto), semnalează o schimbare semnificativă în profilul pacienţilor din România: tot mai mulţi oameni care lucrează sau au luptat în zone cu risc ridicat contractează boli tropicale, aducând o nouă provocare pentru sistemul medical naţional. Ba mai mult, în ţara noastră ar fi prezentă şi bacteria „mâncătoare de carne”, care a infectat 977 de oameni din Japonia.
„Începem să ne aliniem la restul lumii în ceea ce priveşte patologia de import. Nu mai avem doar călători, de obicei români, care vin cu boli achiziţionate în diverse zone ale lumii, cum aveam până acum. Începem să avem boli aduse de către migranţi, de către cei care lucrează la noi în ţară şi de către cei care luptă în alte teritorii în acest moment şi se întorc cu boli. Şi probabil că începem să avem şi refugiaţi care vin cu patologia specifică zonei de unde au plecat, deci toate lucrurile astea se extind. Suntem foarte în alertă”, a afirmat Simin Aysel Florescu, la Medika TV.
Aceasta a subliniat că Sindromul Şocului Toxic Streptococic (STSS), o boală rară cauzată de o bacterie agresivă cunoscută drept „mâncătoare de carne”, observată recent în Japonia, nu constituie în prezent o ameninţare semnificativă în România.  Această afecţiune poate provoca decesul în doar 48 de ore şi este asociată în general cu infecţii streptococice invazive cutanate. Boala se răspândeşte cu repeziciune în Japonia, unde au fost raportate 977 de persoane, până pe 2 iunie.
Medicii români au tratat un pacient tânăr pentru această afecţiune, înainte de pandemie, iar acesta s-a vindecat, a spus dr. Simin Aysel Florescu. „Nu cred că reprezintă o ameninţare pentru noi, în acest moment. De ce vă spun? Nu este ceva nou. Infecţiile streptococice nu sunt ceva nou nicăieri în lume. Acest sindrom al şocului toxic streptococic apare, de obicei, e precedat de infecţiile streptococice invazive cutanate. (...) Au existat şi în România şi există şi în continuare noi am avut, în urmă cu ceva ani, înainte de pandemie, un pacient în terapie intensivă, 20 de ani avea, cu sindrom de şoc toxic streptococic, cu rash-ul acela specific, cu descuamare, cu stare septică evidentă, a necesitat terapie intensivă, şi care a scăpat. Deci nu este o boală nouă”, a afirmat dr. Florescu. Ea a explicat că în România frecvenţa acestei boli este „sporadică”, şocul toxic nu este „o boală comună sau obişnuită”.
Măsurile de prevenire ale acestei afecţiuni includ menţinerea unei igiene adecvate şi consultarea medicului în cazul apariţiei leziunilor cutanate.
Numărul cazurilor de sindrom de şoc toxic streptococic (STSS) a crescut în Japonia, depăşind recordul anual anterior de 941. Această infecţie bacteriană rară, provocată de streptococii din grupa A, poate deveni rapid mortală, manifestându-se prin febră, dureri musculare, vărsături şi alte simptome severe.  
„Chiar şi cu tratament, STSS poate fi mortală. Din zece persoane infectate cu STSS, până la trei dintre ele mor din cauza infecţiei”, a transmis Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA.
Vârstnicii cu răni deschise sunt cei mai vulnerabili. Factori precum scăderea expunerii la bacterii în timpul pandemiei de COVID-19 ar putea contribui la creşterea numărului de cazuri din Japonia.
La Spitalul „Victor Babeş” din Bucureşti, există un cabinet dedicat persoanelor care călătoresc în zone cu potenţial endemic. Aici oamenii primesc informaţii despre vaccinuri şi tratamente preventive recomandate pentru călătoriile în acele regiuni.