Azi, ultimul praznic al anului bisericesc. Ziua în care nu se mănâncă varză

Ziua de 29 august este o zi de post şi rugăciune în calendarul ortodox, deoarece creştinii îşi aduc aminte de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare care marchează finalul anului bisericesc are o mulţime de tradiţii şi superstiţii.Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultimul praznic din anul bisericesc, pentru că un nou an bisericesc începe la 1 septembrie. Această sărbătoare este asemănată cu Vinerea Patimilor, pentru că aminteşte de sacrificiul Sfântului Ioan pentru credinţă.
Sfântul Ioan a petrecut mare parte din viaţă retras în pustiu, până când a primit poruncă să predice, să-i pregătească pe oameni pentru venirea lui Hristos şi să-l prezinte ca Mesia. În Evanghelie este consemnată Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, în anul 31, în timpul ospăţului de ziua lui Irod Antipa al IV-lea. Sfântul Ioan Botezătorul critica asupru în public faptul că Irod trăia cu soţia fratelui său, Irodiada, ceea ce a supărat-o pe femeie: „Nu ţi se cade să ţii pe femeia fratelui tău” (Marcu 6, 18). Irodiada a convins-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi lui Irod, să ceară drept răsplată capul Botezătorului.
Cum în fiecare vineri se posteşte, aşa şi pe 29 august este o zi dedicată postului şi rugăciunii. Nu se fac nunţi sau botezuri şi nici munci grele. În această zi nu se spune „La mulţi ani”, cei cu numele Ioan fiind sărbătoriţi pe 7 ianuarie.
Alte tradiţii populare:
-Nu se mănâncă varză, căci se spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat.
- Tipicul bisericesc spune că este bine să posteşti în această zi închinată Sfântului Ioan Botezătorul, chiar să nu mănânci toată ziua, ci doar seara o turtă de mălai sau grâu. Obiceiul se ţine pentru sănătate şi iertarea păcatelor.
-În popor se vorbea şi de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ţinea până pe 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creştin, care avea rolul de a-i curaţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave.
-Tot în popor era întâlnită şi interdicţia de a tăia şi mânca fructe şi legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi.
Totuşi, aceste obiceiuri nu au legătură cu Sfânta Scriptură, deci sunt doar tradiţii din popor.