Azi, sărbătoarea „3 în 1”

Luna ianuarie debutează cu două importante sărbători creştineşti: Botezul Domnului sau Boboteaza, pe 6 ianuarie, şi Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie. În ajunul Bobotezei credincioşii au ţinut post ca în Vinerea Mare, iar preoţii au mers cu botezul prin case, obiceiuri similare cu cele ale Crăciunului. De Bobotează se merge la biserică, pentru apă sfinţită, atât de necesară pentru tămăduire şi purificare. Puţini ştiu însă cum era obiceiul pe la începuturile acestui mare praznic.
„Această mare tradiţie s-a încetăţenit la români încă din veacul al IV-lea, când de astfel s-a răspândit în toată lumea creştină. Pe vremurile vechi, Boboteaza se desfăşura odată cu Anul Nou şi cu Naşterea Domnului. Defalcarea s-a produs mult mai târziu, motiv pentru care tradiţiile de Bobotează cuprinde elemente şi de la Naştere şi de la Anul Nou. De aceea sunt şi foarte multe şi foarte frumoase. În primul rând aminteşte de Ioan Botezătorul şi de Botezul Domnului, pentru că cei care nu se vor naşte din apă şi duh, nu intră în Împărăţia Domnului. Prin botez noi intrăm în Împărăţia Cerului şi ne încreştinăm. Această sărbătoare se întinde pe două zile sau chiar pe trei - Ajunul, Boboteaza şi Sfântul Ioan. În ajun, preoţii merg pe la casele oamenilor cu apă sfinţită de Boboteaza trecută, care a rămas vrednică tot anul. O nouă apă se sfinţeşte în ziua Bobotezei, în contextul slujbei creştineşti din biserică”, ne declara prof. preot Vasile Olteanu, fost director al Muzeului Primei Şcoli Româneşti, într-un interviu acordat publicaţiei noastre.
Pentru mulţi, ajunul Bobotezei reprezintă un prilej de descifrare a destinului în iubire. Fetele tinere care vor să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să ceară preotului un firicel de busuioc sfinţit. „Se iese cu sorcova, ca şi de Anul Nou. Oamenii consideră că toate apele se sfinţesc şi aduc de la biserică apă şi o aruncă în fântână, iar fetele obişnuiesc să-şi pună busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul”, a precizat Oltean. Gospodinele gătesc de Bobotează şi câteva produse specifice: piftia şi grâul fiert. Amintind de îngheţurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea sunt pregătite din picioare de porc, urechi, guşă, muşchi şi aromate cu usturoi. Nu lipsesc sarmalele şi carnea friptă cu cârnaţi.
Zilele de Bobotează şi Sfântul Ioan încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători populare ce semnifică momentul naşterii spirituale a Mântuitorului.

De ce nu se strică agheasma
Tradiţia spune că femeile nu au voie să spele rufe din ziua de Bobotează. Şi nici timp de alte 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfinţite.
Despre agheasmă, apa sfinţită de Bobotează 2022, preoţii spun că are proprietăţi miraculoase, tămăduitoare şi nu se strică. Apa sfinţită nu se alterează datorită argintului folosit la sfinţire. Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice. De asemenea, busuiocul este şi el cunoscut că fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice. Cele două fac că agheasma să se conserve mult mai bine. Preoţii folosesc apa sfinţită în slujbele de botez. Dar şi la sfinţirea bisericilor, la curăţarea fântânilor, la sfinţirea caselor, a viilor infestate sau a hainelor bisericeşti. Se spune că agheasma poartă harul Duhului Sfânt şi a săvârşit adevărate minuni.