Azi, „Paştile ţiganilor”

Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune şi „Joia rea”. Şi asta pentru că ar fi, potrivit credinţelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine. Lumea îi mai spune şi „Joia Verde”, pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor şi renaşterea naturii. Pe de altă parte, în lumea rromilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paştile ţigăneşti”.
Astfel, de vreo 70 de ani încoace, rromii din România sărbătoresc în „Joia Verde”. Totul a plecat de la grupul ursarilor, din care se trag mulţi dintre lăutari. Dat fiind că la sărbătorile româneşti ei erau cei care dădeau tonul petrecerii, cântându-le mesenilor, şi-au inventat propria petrecere pascală, în joia din Săptămâna Luminată. Deşi i se spune „Joia Verde” acestei zile şi în tradiţia românească, acest nume vine, după obiceiul rrom, de la poiana înverzită (în cimitir, în unele locuri) în care se ţine petrecerea pascală, cu bucate dintre cele mai alese, cu joc şi voie bună. Este un prilej de revedere a tuturor rudelor, din ţară şi din străinătate, prezente negreşit la marele eveniment. La fel ca şi Sfintele Paşti, aceste momente fac ca sărbătoarea să fie una a bucuriei şi a regăsirii celor dragi. Nimeni nu munceşte, că să se ţină la distanţă toate relele, se îmbracă haine noi, cele mai frumoase şi se petrece până-n zori.
Deşi costumele tradiţionale ţigăneşti au cam fost înlocuite cu haine de firmă şi rochii preţioase, încă se mai păstrează obiceiul farmecelor de legat cununii în această zi. Tot acum se fură fetele frumoase de către viitorii lor soţi. Şi, cum Sfatul Bătrânilor încă are un cuvânt de spus în comunitate, fiind vremea împăcărilor şi a curăţirii sufletului, tot acum se încearcă şi medierea unor conflicte din familii.