Azi, Întâmpinarea Domnului: Adevărul dovedit printr-o minune

Întâmpinarea Domnului este o sărbătoare împărătească care simbolizează intrarea Pruncului Iisus pentru prima dată în Templul din Ierusalim. Acest praznic este sărbătorit de ortodocşi, catolici şi luterani la data de 2 februarie.
Mântuitorul a fost adus în Templu de către Fecioara Maria şi dreptul Iosif, deoarece tradiţia iudaică ce respecta Legea lui Moise, cerea ca după naştere pruncul născut de parte bărbătească să fie adus la templu după 40 de zile de la momentul naşterii. Cei doi au vrut să respecte întru totul legile lăsate de înaintaşi ca să se adeverească cuvintele de mai târziu ale lui Iisus: „Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc”( Matei 5, 17). De aceea au adus la altar o pereche de porumbei pentru sacrificiul purificării cu toate că Fecioara Maria, nu avea nevoie de curăţire pentru că ea a născut fără stricăciune pe Făcătorul a toate, dar aceasta s-a supus cu smerenie Legii Vechi.
Se afla în acea perioadă în templu şi Dreptul Simeon, un om care era cunoscut şi sub numele de „Simeon cel Bătrân” datorită vârstei sale înainte. Sfânta Evanghelie îl descrie ca fiind un om drept şi credincios care aştepta venirea pe lume a lui Mesia.
Vechii istorici explică viaţa îndelungată a dreptului Simeon printr-o  întâmplare petrecută înainte  de naşterea Domnului Iisus Hristos. Regele Egiptului, Ptolomeu a vrut să transcrie Legea lui Moise şi toate prorociile din limba evreiască în cea elinească. Pentru a îndeplini această sarcină au fost aleşi 70 de oameni învăţaţi din Israel printre care şi dreptul Simeon. Traducând acesta cuvintele prorocului Isaia „Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7, 14), care i s-a părut cu neputinţă de îndeplinit, dorind să îl şteargă de pe pergament, în acel moment a apărut îngerul Domnului care l-a oprit spunându-i că va rămâne în viaţă până când va vedea minunea. De atunci Dreptul Simeon aştepta venirea Domnului pe pământ rugându-se şi sezând lângă Templu.
Când Pruncul Iisus Hristos a fost adus la Templu, Duhul Sfânt l-a îndemnat pe Sfântul Simeon să intre în Casa lui Dumnezeu. Acesta văzându-L pe Mesia şi pe Preacurata Fecioara Maria, cea prin care s-a împlinit prorocia lui Isaia i s-a închinat cu smerenie luând apoi cu bucurie şi cu frică pe Domnul în mâinile sale zicând cântarea rostită şi la slujba Vecerniei: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace, că văzură ochi mei mântuirea Ta” (Luca 2, 29-30). El a proerocit despre patima şi răstignirea lui Hristos spunând că va trece prin sufletul Născătoarei de Dumnezeu sabia întristării şi a necazului când aceasta îşi va vedea Fiul răstignit pe Cruce. Astfel Sfântul Simeon s-a săvârşit în pace potrivit tradiţiei la etatea de 360 de ani şi este prăznuit pe 3 februarie.
În aceaşi zi este pomenită şi Sfânta Proorociţă Ana, fata lui Fanuil din neamul lui Aşer. Aceasta a locuit cu soţul ei vreme de şapte ani când acesta a trecut la cele veşnice, ea rămânând în Templu toată viaţa slujind lui Dumnezeu ziua şi noaptea prin post şi rugăciune. Ca răsplată pentru nevoinţele sale Sfânta Ana s-a învrednicit a vedea pe Domnul în ziua în care a fost adus la Templu după 40 de zile de la naşterea Sa.
Fiecare creştin este chemat să îl întâmpine pe Domnul Iisus Hristos, prin viaţa curată şi faptele bune ca odinioară Dreptul Simeon şi să se învrednicească de darurile şi binecuvântările lui Dumnezeu asemenea Sfintei Ana, sfinţii fiind cele mai bune modele de urmat.

TROPARUL ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI
Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; că din tine a Răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru, luminând pe cei dintru întuneric. Veseleşte-te şi tu, bătrânule drepte, cel ce ai primit în braţe pe Izbăvitorul sufletelor noastre, Cel Ce ne-a dăruit nouă şi Învierea.