Azi iese ursul din bârlog

Dacă timpul este frumos, e soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog pentru că iarna va mai dura 40 de zile Ursul este sărbătorit la Martinii de Iarnă (1-3 februarie), la Ziua Ursului (2 februarie), în Sâmbăta Ursului (o săptămână înainte de Moșii de Florii, de Sâmbăta lui Lazăr sau toamna, la Sfântul Andrei), de 1, 2 și 13 august. Stretenia (2 februarie), când se fac practicile rituale ale viilor, este și Ziua Ursului, sau Martinul cel Mare, fiind la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarnă, sau Sânmartinii, deoarece în mitologia populară se crede că, în această zi, ursul iese din hibernare și părăsește bârlogul. Această tradiție rituală are motivația ei – apărarea gospodăriilor de agresiunea urșilor. Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate Martinilor de Iarnă, patroni ai urșilor. Cel mai puternic și mai periculos dintre ei, Martinul cel Mare, este sărbătorit în ziua de 2 februarie, la Stretenie sau Ziua Ursului. Conform tradiției, ursul ar ieși în această zi din bârlog, ca să-și privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceață și nu-și vede umbra, își dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu, bea o gură de apă și își vede de treburi prin pădure. Din contră, dacă timpul este frumos, e soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog pentru că iarna va mai dura 40 de zile. Ziua de 1 august (închinată Sfântului Mucenic Macabei) este numită popular Macaveiul ursului sau Împuiatul (împerecherea) urșilor. În Țara Hațegului, ursului i se pun daruri în drum (o pulpă de vițel) dându-i-se nume ca Moș Martin, Moș, Ăl bătrân. 2 august este și ea ziua ursului și se ține să nu facă urșii și lupii pagube; nu se lucrează cânepa, în timp ce 13 august se sărbătorește pentru ca ursul să nu omoare animalele.