Azi e Sfântul Ion, zi care se petrece cu veselie, ca să nu fii trist tot anul

Potrivit tradiţiilor, azi, 7 ianuarie, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie).  Este ziua în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în râul Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul, numit şi"Înaintemergătorul Domnului” pentru ca el a fost şi cel care a anuntat venirea lui Hristos, este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România.

Ocrotitorul pruncilor

Este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii. 

2 milioane de români îi poartă numele

Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania (1.957.468 de cetățeni români potrivit MAI). Ioan este un nume iudaic: "Iohanan" prescurtare din "Iehohanan" si inseamna "Dumnezeu s-a milostivit".

Zi de ospăţ

In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.

Un alt obicei, păstrat încă în Transilvania, este botezul Ionilor sau udatul Ionilor, toţi localnicii care se numesc Ion sau Ioana fiind "botezaţi" în apa rece a râului din localitate..

În zona Braşovului se păstrează şi obiceiul de a merge cu „zăuritul” pe 7 ianuarie, de Sfântul Ion, la persoanele ce poartă acest nume sfant.

„Iordăneala” (de la apa Iordanului, unde a fost botezat Iisus) e un alt obicei ce se practică în ziua de Sf. Ioan, după ieşirea de la biserică. O tovărăşie de mai mulţi feciori împrumută de la preot busuioc şi-i cer o căldăruşă cu agheasmă de la Bobotează. Când iese lumea de la biserică, nu lasă pe nimeni să iasă, până nu-i „iordănesc”, adică îl iau pe braţe, îl ridică în sus de trei ori, dând nişte chiote în cor în semn de urare, apoi îl stropesc cu agheasmă. Oamenii uraţi le dau bani, cu care tinerii fac seara o petrecere.

Se spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul.

Nu se bea vin roşu

În această zi, nu se bea vin roşu care aminteşte de martiriul Sf. Proroc Ioan, căruia i s-a tăiat capul, pentru refuzul de a renunţa la credinţa sa în Hristos.

Se stropeşte şi azi cu Agheasmă

Ca şi la Bobotează, casa se stropeşte cu Agheasmă Mare. Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca în acea familie să se ia doar decizii înţelepte, chibzuite şi discuţiile să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate.

Se botează şi gerul

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.  

Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Vărul după trup al Mântuitorului

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul includ zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie), Soborul Sfantului Ioan Botezatorul (7 ianuarie). Sfântul Ioan Botezătorul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta, soţia lui Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.