Azi e Boboteaza, pe vremuri şi Crăciunul

Azi este una din cele mai mari sărbători ale creştinismului, Botezul Domnului sau Boboteaza, aşa cum este numită în popor. Pentru că unele dintre parohiile din Braşov sunt mari, mulţi dintre preoţi au început de la începutul săptămânii să meargă la casele creştinilor ortodocşi pentru Botez. Puţini ştiu, însă, că, de fapt, şi Naşterea Domnului se sărbătorea, la început, tot în 6 ianuarie.
„Sărbătoarea Botezului Domnului, numită, aşa cum ştiţi, de strămoşii noştri «Boboteaza» sau, în termeni greceşti, Epitfanie sau Teofanie - arătarea sau descoperirea Domului - se prăznuieşte în biserică din secolul al III-lea, dar, foarte important, trebuie să se cunoască faptul că, până spre sfârşitul secolului al IV-lea, în ziua de 6 ianuarie se prăznuia şi Crăciunul, odată cu Boboteaza. Abia din anul 379, prima dată la Constantinopol, într-o cuvântare frumoasă, rosită de Sfântul Grigore de Nazianz, Crăciunul s-a sărbătorit pe 25 decembrie”, ne-a explicat Aurelian Reit, preotul paroh al Bisericii „Sfânta Treime” din Braşov.
Încă din primii ani după ce Domnul Isus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan, creştinii au păstrat cu sfinţenie această tradiţia Bobotezei. „În această perioadă noi mergem din casă în casă cu Botezul, aducând această Agheasmă Mare, apă binecuvântată, sfinţită, pentru ca oamenii să se bucure de harul Duhului Sfânt şi să încercăm să facem din sufletele lor sălaşe vrednice de a-l primi pe pruncul Hristos, prin naştere, în căuşul sufletelor lor”, a mai spus preotul braşovean.
În ziua de Bobotează are loc o slujbă specială în bisericile ortodoxe. În locurile în care sunt ape curgătoare, pentru a aminti de botezul în râul Iordan, preotul şi credincioşii ies acolo pentru a face Agheasma Mare – sfinţirea apelor. Această apă rămâne nestricăcioasă peste ani şi se recomandă ca, în fiecare dimineaţă, credincioşii să bea din această apă.