Avertisment 2020 - 2021: Cele mai mari creşteri de preţuri, cele mai mici majorări ale salariului minim

Agenţia de evaluare financiară Moody's estimează că România va avea printre cele mai mari rate ale inflaţiei din Europa Centrală şi de Est, însă creşterile salariului minim vor fi printre cele mai mici din regiune în 2020 şi 2021.
Creşterea salariului minim din România va fi de 7,2% în 2020, iar rata anuală a inflaţiei va fi de 3,5% atât în 2020, cât şi în 2021. În Polonia, salariul minim va creşte cu 15,6% în 2020, urmată de Slovacia (11,5) %), Cehia (9,4%), Bulgaria (9,0%), Croaţia (8,3%), Ungaria (8%), România (7,2%) şi Slovenia (6,1%). Acest lucru este important deoarece creşterea salariului minim implică, de obicei, şi creşterea salariilor de-a lungul întregii distribuţii a salariilor.
În 2019, ratele inflaţiei s-au situat peste limite în Republica Cehă şi în România, ţări care s-au angajat în înăsprirea politicii monetare începând din 2017. Presiunile asupra preţurilor vor rămâne ridicate în România în 2020 şi 2021, previzionează Moody's. Ţinta României pentru rata inflaţiei este de 2,5% pentru 2020 şi pentru 2021.
Creşterea PIB în regiunea Europa Centrală şi de Est va scădea până la 3,3% în 2020 şi la 3,0% în 2021, de la 3,8% în 2019 şi 4,3% în 2018. Această încetinire va fi determinată de scăderea cererii externe, având în vedere deschiderea comercială a regiunii, în timp ce cererea internă, în special consumul privat, va rămâne puternică în 2020.
Şomajul scăzut şi politicile pentru favorizarea creşterii salariilor vor susţine veniturile. Încetinirea anuală a creşterii PIB în 2020 va fi cea mai puternică în Ungaria, urmată de Polonia, România şi Bulgaria, dar toate cele patru vor creşte în continuare cu peste 3%.
Salariile au continuat să crească în întreaga regiune în ultimii ani. Dificultăţile cu angajaţii de pe pieţele muncii şi creşterea salariului minim mediu au însemnat că salariile au depăşit marja de distribuţie în toate ţările ECE, cu excepţia Croaţiei în 2016 -
Diferenţa dintre salariul minim şi cel mediu s-a redus cel mai rapid în România (8,5% în perioada 2014-2017), urmată de Croaţia (7,1% în perioada 2014-2018), şi Cehia (5,7% în perioada 2014-2018). Slovenia a fost singura ţară care a înregistrat creşterea diferenţei, dar continuă să aibă cel mai mare salariu minim în raport cu salariile medii din regiunea ECE, conform analizei Moodyăs.
Ponderea forţei de muncă din administraţia publică, apărare şi securitate socială obligatorie a fost cea mai mare în Ungaria (8,7% din totalul locurilor de muncă), Slovacia (8,4%) şi Bulgaria (7,1%) şi cea mai mică în România (5,0%), Slovenia (5,6%) şi Republica Cehă (6,1%) în prima jumătate a anului 2019. Ponderea la nivelul întregii UE a fost de 6,8%.