Avem o problemă: animalele hoinare

Faptul că pisicile şi câinii fără stăpân care se plimbă prin localităţi şi prin păduri reprezintă o problemă, însă, pentru a estima amploarea fenomenului, Societatea Română de Sălbăticie (condusă de braşoveni), în parteneriat cu Federaţia Coaliţia Natura 2000 România (cu sediul în Braşov) şi Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar Braşov, a implementat un proiect prin care problema a fost „întoarsă pe toate feţele”.   
Mai exact, au fost organizate întâlniri de lucru, la care au participat inclusiv de la vânători la reprezentanţi ai asociaţiilor pentru protecţia animalelor, dar a fost realizat şi un sondaj de opinie, pentru vedea care este percepţia oamenilor despre animalele domestice hoinare şi fără stăpân.
Concluziile acestei cercetări sociologice au fost prezentate marţi, 12 aprilie, la Braşov, într-o conferinţă de presă, la care au participat reprezentanţii celor trei organizaţii, dar şi consilierul judeţean Lucian Rad (USR) şi un reprezentat al Poliţiei Animalelor, din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov.

Mai multe pisici decât câini
Conform studiului amintit, 92% dintre repondenţi declară că animalele hoinare cu şi fără stăpân reprezintă o problemă şi trebuie rezolvată. De asemenea, 60% dintre persoanele intervievate au semnalat faptul că în zona în care locuiesc există câini hoinari cu şi fără stăpân, dar nu în număr excesiv, cea mai mare parte a acestora (40%) considerând că există doar în număr moderat („câţiva”). Totodată, 18% dintre cei care au răspuns chestionarului au menţionat că nu au observat câini hoinari în zona în care locuiesc.
În schimb, majoritatea repondenţilor a semnalat existenţa pisicilor hoinare cu şi fără stăpân în zona de rezidenţă, chiar într-o măsură mai mare decât prezenţa câinilor. Rezultatele înregistrate pentru această întrebare arată cu 15% mai multe răspunsuri de tip „foarte multe” sau „câteva” pisici, comparativ cu „foarte mulţi” sau „câţiva” câini. Astfel, 75% dintre repondenţi menţionează că au observat „câteva pisici” (45%) sau „foarte multe pisici” (30%). Doar 10% nu au observat deloc pisici, iar 15% doar „foarte puţine”.
„Aceste procente ridicate ne indică faptul că prezenţa animalelor hoinare cu şi fără stăpân este o realitate zilnică în majoritatea zonelor rezidenţiale şi că respondenţii au experienţa acestor animale în viaţa de zi cu zi”, susţin autorii studiului.

Femeile, mai miloase cu animalele hoinare
Pe de altă parte, cercetătorii care au realizat studiul au încercat să măsoare şi ce sentiment trezeşte un animal hoinar, iar 84% dintre repondenţi au răspuns „milă”. „Prezenţa sentimentului de milă la adresa animalelor hoinare prezintă şi o corelaţie semnificativă cu genul respondentului: bărbaţii exprimă faptul că le este milă într-o mai mică măsură decât femeile. Un alt sentiment de natură pozitivă măsurat de studiu a fost sentimentul de a fi «bucuros că aceste animale sunt libere», care într-o oarecare măsură este opus sentimentului de milă, evaluând starea animalelor ca fiind bună”, se mai arată în raportul de cercetare. Studiul a măsurat şi o serie de sentimente negative, respectiv sila, frica şi indiferenţa. Astfel, 59% dintre repondenţi au declarat că nu le este deloc silă şi 46% că nu le sunt deloc indiferente animalele hoinare cu şi fără stăpân.  
 
Cum sunt alungaţi câinii
Prin acest studiu au fost măsurate şi aspecte comportamente ale populaţiei vis-a-vis de animalele hoinare. Astfel, 33% dintre repondenţi au răspuns că mângâie şi se joacă cu animale hoinare deseori, iar 44% că fac aceste activităţi uneori. De asemenea, 32% dintre cei intervievaţi au spus că hrănesc animale hoinare deseori, iar 50% uneori. 10% dintre respondenţi au spus că deseori alungă paşnic animale hoinare, iar 48% fac uneori acest lucru.
„Rezultatele arată că 17% dintre respondenţi au fost atacaţi de câteva ori de un câine hoinar şi alţi 17% doar o dată. În plus, 14% dintre respondenţi au fost muşcaţi cel puţin o dată de un câine hoinar”, se mai arată în studiu.
În ceea ce priveşte posibilele soluţii de rezolvare a problemei, în studiu se arată că oamenii sunt de acord cu castrarea sau sterilizarea prin intermediul ONG-urilor specializate şi a altor agenţi privaţi (87% în mare şi foarte mare măsură) şi, de asemenea, susţin aceeaşi acţiune de către instituţii publice de stat (85%). Cei mai mulţi dintre respondenţi s-au declarat de acord cu adăpostirea animalelor hoinare în adăposturi private (90% în mare şi foarte mare măsură) şi într-o măsură relativ mai mică (81%) în adăposturi publice de stat.  
Chestionarul a fost completat online de 678 de persoane din mai multe zone ale României. Având în vedere că acest chestionar a fost aplicat online, autorii studiului au precizat că „reprezentativitatea pentru populaţia naţională nu poate fi garantată sau controlată, deoarece prin natura distribuţiei online, participanţii la sondaj sunt cei alfabetizaţi, cu abilităţi şi resurse digitale şi acces la reţeaua internet”.
Cercetarea sociologică a făcut parte dintr-un proiect pentru care Societatea Română de Sălbăticie a obţinut o finanţare nerambursabilă.

Ce se va întâmpla mai departe?
„Toate aceste concluzii le vom folosi pentru începe un dialog cu societatea civilă şi sperăm să ne implicăm cu toţii, să sprijinim autorităţile să găsească cele mai potrivite soluţii şi să rezolve această problemă”, a declarat Mariana Ţînţărean, manager de proiect, în cadrul Societăţii Române de Sălbăticie.
Pe de altă parte, consilierul judeţean Lucian Rad a menţionat că datele vor putea fi folosite şi în discuţiile cu primarii din judeţul Braşov care au spus că în localităţile lor, animalele hoinare nu reprezintă o problemă.