Avem 23 de râşi adulţi în Munţii Făgăraş, plus 9 pui

23 de râşi adulţi, dintre care 9 masculi, 6 femele, 8 indivizi cu sex nedeterminat, dar şi 9 pui alături de femele. Sunt în Munţii Făgăraş şi ne-o spun cei de la Fundaţia Conservation Carpathia, care a finalizat primul program de monitorizare cu metode ştiinţifice, cantitative a speciei râs (Lynx lynx) într-o zonă pilot din Carpaţii Meridionali. Concret, specialiştii au instalat 150 de camere cu senzor de mişcare pe traseele pe care le-au intuit a fi folosite de râşi, pe o zonă pilot 1200 kmp din estul Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului şi Munţii Leaota. Datele au fost obţinute în trei sezoane consecutive de toamnă-iarnă, din 2018 până în 2020, pe parcursul a până la 105 de zile de monitorizare în fiecare sezon.

Cum au fost monitorizaţi râşii
„În mod tradiţional, monitorizarea carnivorelor mari s-a realizat în România prin numărarea urmelor pe zăpadă. Totuşi, râşii se deplasează foarte mult, astfel devenind imposibil să atribuim o urmă unui anumit exemplar, existând riscul ca acelaşi animal să fie numărat de mai multe ori. Lucru care s-a întâmplat în România mai ales în perioada în care erau permise cote de vânătoare la această specie. Pentru a elimina aceste incertitudini, Fundaţia Conservation Carpathia a folosit o metodă modernă de monitorizare, fără capturarea şi perturbarea comportamentului normal al animalului. Monitorizarea cu camere cu senzor de mişcare presupune fotografierea râşilor în habitatul lor, specialiştii identificând mai apoi râşii pe baza imaginilor obţinute. Această metodă este eficientă în studierea populaţiilor de feline a căror blană prezintă un tipar unic de la individ la individ, aşa cum este şi cazul râsului. Pe baza numărului de recapturi ale fiecărui râs, specialiştii Fundaţiei au estimat mărimea, densitatea şi structura populaţiei din zona pilot, folosind modele matematice complexe ce iau în considerare imigraţia, mortalitatea, comportamentul şi disponibilitatea habitatului”, a explicat Ruben Iosif, specialist faună la Fundaţia Conservation Carpathia.
Modelele matematice au prezis o densitate de 1.7 râşi / 100 kmp (interval confidenţă=1.1-2.6). Aceste valori de densitate sunt mai mari decât în Carpaţii Slovaciei, Alpii Elveţieni sau Munţii Jura la graniţa dintre Franţa, Elveţia şi Germania.  
„Monitorizarea râşilor din estul Munţilor Făgăraş este primul exemplu de monitorizare modernă, cantitativă pentru această specie în ţara noastră, şi poate reprezenta un bun exemplu de schemă de monitorizare aplicabilă în mai multe zone pilot din puţin studiaţii Munţi Carpaţi. Numai având astfel de informaţii putem avansa în managementul speciei râs în România, prin măsuri care să asigure liniştea şi spaţiul pe care această specie ni le cere în contextul fragmentării habitatelor. Dacă menţinem această populaţie viabilă pe termen lung, păstrăm intactă întreaga comunitate de carnivore, inclusiv speciile pradă ale acestora (cerb, căprior, capră neagră etc.) la nivelul întregului continent european. De ce? Pentru că populaţiile din România sunt sursă importantă de gene şi pentru alte populaţiile aflate în pragul dispariţiei, precum cele din Europa Centrală şi de Vest, atât prin recolonizare naturală, cât şi prin programe recente de reintroducere", a mai spus Ruben Iosif.
Râsul figurează pe lista animalelor strict protejate şi este al treilea mare prădător al Europei, după urs şi lup, cu care este în competiţie pentru speciile lor pradă, căpriorul sau capra neagră. Este un carnivor foarte discret, care se fereşte de contactul cu oamenii. Nu atacă animalele domestice, desfăşurându-se cu discreţie în habitatele forestiere şi se apropie doar pe timp de noapte de comunităţile locale din jurul Carpaţilor.  

Raportul complet al monitorizării este disponibil AICI.