Autostrada Transilvania, prioritatea zero a judeţelor din centrul şi nord-vestul României

Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Centru şi cei ai Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, împreună cu oficiali din primării şi consilii judeţene din cele două regiuni, au participat ieri, la invitaţia Primăriei Braşov, la o întâlnire de lucru având ca temă implementarea Programului Operaţional Regional 2014-2020 şi pregătirea portofoliului regional de proiecte.
Scopul principal al întâlnirii a fost de a stabili o poziţie comună în susţinerea unor investiţii de interes inter-regional şi naţional, pe care autorităţile centrale le-au amânat sau le-au lăsat la nivel de proiect.
În urma acestei întâlniri, primarul George Scripcaru a anunţat că „la Braşov s-au pus bazele unei strategii de dezvoltare comune a celor trei regiuni din centrul, vestul şi nord-vestul ţării, precum şi a adoptării unei poziţii unitare în relaţia cu autorităţile guvernamentale şi europene. Pornind de la experienţa noastră, de la proiectul de consultanţă cu Banca Mondială şi de la parteneriatul dintre Braşov, Bucureşti şi Constanţa, ne propunem să stabilim nişte priorităţi de dezvoltare. Lipsa infrastructurii de transport este principala problemă a Transilvaniei şi a României, iar autostrada Transilvania va fi cu siguranţă unul dintre punctele pe care le vom susţine împreună. Nu putem avea dezvoltare economică fără infrastructură şi numai împreună putem convinge Guvernul, indiferent de culoarea lui politică, să includă în priorităţile sale şi necesităţile noastre”.

Ilie Bolojan, primar Oradea: Bani direct de la Uniunea Europeană, nu prin programele implementate de România
La rândul său, primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a declarat că „trebuie să găsim acele puncte comune pe care dacă le-am susţine toţi, ar avea mai multe şanse de realizare, indiferent de partidul din care noi sau cei de la guvernare facem parte. Este imposibil să nu ţii cont de conectivitate. Conectarea globală a Transilvaniei trebuie susţinută şi e musai să presăm pentru a realiza acest proiect”. De asemenea, el a precizat că este necesară o bună conectare a localităţilor din zonele metropolitane cu localitatea reşedinţă de judeţ, dar a şi atras atenţia că trebuie luate măsuri pentru rezolvarea crizei forţei de muncă. De altfel, în acest sens el a amintit că, prin Şcoala Profesională Kronstadt, Braşovul este „singurul model de succes real din România în privinţa adaptării programei şcolilor profesionale la necesarul pieţei de muncă”. 
Tot edilul din Oradea a precizat că autorităţile locale ar trebui să ia în calcul posibilitatea de a accesa bani direct de la Uniunea Europeană, nu prin programele implementate de România. Nu în ultimul rând, Bolojan a dat Primăria Braşov ca exemplu de bune practici, pentru recentul protocol de asociere cu municipiile  Bucureşti şi Constanţa, document care poate deschide finanţări direct de la Bruxelles şi oportunităţi solide de dezvoltare cel puţin în domeniul turismului.

Bucureştiul, „mai departe” de Satu Mare decât alte 6 capitale europene
Lipsa infrastructurii de transport a fost reclamată şi de primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, care a afirmat că „este inadmisibil ca din Satu Mare să ajung mai repede în şase capitale europene decât la Bucureşti. Hărţile şi planurile miniştrilor arată bine, dar realitatea arată că suntem la minus, nici măcar la zero, dacă este să vorbim de infrastructura europeană de transport din România”.

Discuții și despre aeroport
Autostrada Transilvania pare să fie principalul proiect pentru care toate judeţele din zona centrală, de vest şi de nord-vest a României consideră că merită să lupte, dar nu este, însă, şi singurul. În timpul discuţiilor de ieri s-a vorbit despre aeroporturi, inclusiv despre cel de la Braşov, cu care nici Mureşul, nici Sibiul nu se consideră „în concurenţă”. De asemenea, s-a discutat despre modificarea Masterplanului de transport, despre asigurarea centrelor intermodale de marfă sau despre sprijinirea „Convenţiei Carpatice”, o asociaţie din care fac parte statele prin care trece lanţul carpatic.
La finalul întâlnirii, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Câmpean, i-a invitat pe toţi cei prezenţi să definitiveze o listă de obiective la următoarea întâlnire, de la Sibiu, eveniment la care vor fi invitaţi oficial şi reprezentanţii regiunii de Dezvoltare Vest.
Din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, fac parte judeţele  Braşov, Alba, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Dacă proiectul iniţiat astăzi la Braşov se va concretiza, lor li se vor alătura judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, care compun Regiunea de Dezvoltare Nord-vest, dar şi Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, care fac parte din Regiunea de Dezvoltare Vest.

Foto: Andrei PAUL