Autostradă şi tren de mare viteză între Braşov şi Bucureşti

Reprezentanţii Băncii Mondiale au făcut o evaluarea a polilor de creştere din ţară, respectiv cum au fost cheltuiţi banii europeni până acum şi care este perspectiva pentru creştere şi absorbţia fondurilor europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Principala recomandare a specialiştilor a fost că autorităţile trebuie să se concentreze în continuare pe dezvoltarea zonei Bucureşti - Braşov, una dintre principalele axe de dezvoltare din România, respectiv crearea unei legături puternice între cele două regiuni prin construcţia autostrăzii, dar şi introducerea unui tren de mare viteză. Aceste studii au fost comandate de Ministerul Dezvoltării tocmai pentru ca banii europeni din viitoarea tranşă să fie împărţiţi în funcţie de necesităţi şi în vederea dezvoltării regionale. „Conform analizei făcute de cei de la Banca Mondială, Braşovul rămâne între cei şapte poli de creştere cel mai bine structurat şi omogen. Ni s-au făcut recomandări şi pe partea de dezvoltare a infrastructurii educaţionale, din sănătate, respectiv ceea ce ţine de comunitate dezvoltată la nivel european. Este pentru prima dată când într-un astfel de studiu ni se recomandă să punem în centru omul şi nu investiţiile”, a precizat Dragoş David, directorul Agenţiei Metropolitane Braşov. Recomandările făcute de specialiştii de la Banca Mondială în ceea ce priveşte performanţa energetică au fost deja gândite de autorităţile braşovene, care au întocmit o strategie pentru eficienţa energetică, astfel că în următoarea perioadă va fi implementat, din bani europeni, proiectul privind iluminatul „inteligent”, care va reduce consumurile la acest capitol, dar vor fi continuate şi investiţiile pentru modernizarea sistemului centralizat de termoficare. Restul polilor de creştere nu au asemenea strategii şi vor avea practic un handicap în privinţa accesării unor finanţări pe această componentă.

Soluţii pentru transportul public
Un alt capitol în care autorităţile braşovene vor trebui să investească în perioada următoare este cel al transportului în comun, pentru care deja au fost făcute demersurile în vederea introducerii unui operator de transport metropolitan pentru a se crea o mai bună legătură între Braşov şi localităţile învecinate. „Nu am aşteptat ca Banca Mondială să ne recomande ce să facem pentru o mai bună mobilitate pe componenta de transport public, astfel ca braşovenii să se deplaseze mai uşor dinspre şi înspre municipiu, dar şi să reducem poluarea, şi am făcut din timp o strategie. Avem deja proiecte privind îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi introducerea sistemului de ticketing sau de monitorizare prin GPS a autobuzelor”, a explicat primarul George Scripcaru. Un alt proiect de viitor al municipalităţii este introducerea transportului în comun ecologic, cu autobuze electrice şi pe biogaz, în zona centrală pentru care speră că va accesa o finanţare europeană din exerciţiul financiar viitor, acest lucru fiind recomandat şi de experţii Băncii Mondiale. „Acest set de evaluări şi recomandări făcut de Banca Mondială este foarte important, fiind comandat de Ministerul Dezvoltării, iar raportul final va trebui luat în seamă de autorităţile guvernamentale tocmai pentru a exista o dezvoltare frumoasă şi coerentă a polului de creştere Braşov. Faţă de ceilalţi poli, noi ca municipiu, nu am luat toţi banii alocaţi Polului de Creştere Braşov, ci le-am dat şi altor localităţi vecine, care au acum în curs de implementare o serie de proiecte. Cei de la Banca Mondială ne-au spus că am gândit bine să alocăm din fonduri şi pentru dezvoltarea restului zonei”, a subliniat Scripcaru.

Ce economii aduc Braşovului proiectele de eficienţă energetică
Pe lângă recomandări, specialiştii Băncii Mondiale au făcut şi câteva calcule în privinţa economiilor care s-ar face dacă ar fi implementate proiecte de  eficienţă energetică. Astfel, dacă întregul sistem de termoficare ar fi modernizat s-ar crea economii de cel puţin 26%, dacă sistemul de transport în comun ar fi modernizat în totalitate cheltuielile ar scădea cu 22%, iar, după ce va fi implementat sistemul de iluminat public inteligent, economiile la facturi ar putea ajunge şi la 24%, anual.