Autostrada Comarnic – Braşov, tot în „analiză multicriterială”

Aşteptată de mult timp de bucureşteni, braşoveni sau prahoveni, Autostrada Comarnic – Braşov (secţiune a Autostrăzii Bucureşti – Braşov) nu se va realiza prea curând. Proiecte, studii şi licitaţii pentru această investiţie au fost făcute începând cu anul 2008, însă până acum, la capitulul lucrări, singura reuşită a fost sectorul Râşnov-Cristian (cu o lungime de 6 kilometri).
Pentru celelalte loturi se fac analize, se caută soluţii financiare şi se pregătesc documente. De altfel, recent, Consiliul Judeţean Prahova a aprobat mai multe hotărâri ce au legătură cu această autostradă, prezentate drept „soluţii pentru descongestionarea traficului în Valea Prahovei”.
Mai exact, pe reţelele de socializare, Consiliul Judeţean Prahova a anunţat că „în urma discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), traseele variantelor ocolitoare de la Comarnic şi Azuga-Buşteni au fost corelate cu traseul viitoarei Autostrăzi Ploieşti-Comarnic-Braşov, urmând să devină proiecte complementare. Aceste artere sunt indispensabile, odată cu construirea Autostrăzii Zăpezii, pentru a asigura fluenţa traficului spre şi dinspre şoseaua de mare viteză. Schimbarea abordării a presupus şi modificarea denumirii obiectivelor de investiţii din «Variantă Ocolitoare», în «Acces rutier complementar descărcare A3»”.
Prin aceste hotărâri, Consiliul Judeţean Prahova şi-a propus să descongestioneze traficul de pe Valea Prahovei şi a anunţat că investiţiile „vor fi realizate din fonduri guvernamentale şi/sau externe”.
Aceste hotărâri au fost aprobate în contextul în care, potrivit administraţiei judeţene prahovene, proiectul autostrăzii „se află în stadiul de analiză multicriterială, având ca ordonator de credite Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)”.

Tuneluri cu o lungime totală de 30 de kilometri, bani de la investitori privaţi
Sursele de finanţare menţionate de Consiliul Judeţean Prahova (bugetul de stat sau fondurile europene) nu sunt certe, având în vedere că premierul României, Nicolae Ciucă, a lansat, luna trecută, şi ipoteza Parteneriatului Public Privat (care a mai fost încercat de-a lungul anilor, însă fără succes). Scenariul nu a fost respins de ministerul Transporturilor, Sorin Grindeanu, însă, în opinia lui, despre sursele de finanţare ar trebui să se discute după ce este gata Studiul de fezabilitate pentru şoseaua de mare viteză, document din care va rezulta valoarea estimată a investiţiei.  
De altfel, dacă se iau în calcul ultimele soluţii tehnice vehiculate în spaţiul public, această autostradă ar putea ajunge la un preţ extrem de mare, asta pentru că se ia în calcul realizarea unor tuneluri cu o lungime totală de 30 de kilometri, asta în condiţiile în care lungimea sectorului Comarnic – Braşov este de aproximativ 60 km.