„Autostrada CFR”, Bucureşti-Braşov: Cale ferată de mare viteză prin Valea Prahovei?

Chiar dacă are mari probleme în identificarea surselor de finanţare pentru modernizarea sectorului de cale ferată dintre Braşov şi Predeal, România se gândeşte la o cale ferată de mare viteză, pe traseul Constanţa – Bucureşti – Braşov – Oradea, pe care trenurile să circule cu viteze de 200 km/oră – 250 km/oră. Această rută se va suprapune parţial cu cea inclusă în Coridorul Rin–Dunăre, proiectată pentru viteze de 160 km/oră. 
Potrivit publicaţiei Profit.ro, pentru acest proiect a fost realizat studiul strategic, care să constituie baza pentru pregătirea ulterioară a proiectului sau a unui studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, iar documentaţia a fost predată oficialilor români în luna decembrie a anului trecut. 

200 km/h -250 km/h 
Scenariul hibrid propus de consultant include atât modernizarea secţiunilor existente la viteze de 160-200 km/h, cât şi construcţia de linii noi care să permită viteze peste 200 km/h -250 km/h. Conform rezultatelor studiului, traversările montane, precum Câmpina-Predeal-Braşov, pot utiliza trasee comune de mare viteză (HSR) şi convenţionale precum tunelul Predeal, obiectiv de investiţii în derulare şi aflat aprobare a documentaţiilor tehnico-economice.

Valoarea investiţiei: 14,93 miliarde de euro
Prin analiza realizată de consultantul din Canada a fost identificată oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe traseul Constanţa - Bucureşti - Braşov - Sighişoara (Vânători) - Târgu Mureş - Cluj-Napoca - Zalău - Oradea - frontiera cu Ungaria. Proiectul vizează dezvoltarea unul coridor feroviar de mare viteză cu o lungime totală de 781,9 km, printr-o combinaţie de linie nouă şi modernizare a liniilor existente, cu cheltuieli de capital totale estimate la 14,93 miliarde euro şi un cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km. 
Pentru asigurarea continuităţii proiectului, consultantul a apreciat că este necesară alocarea de fonduri dedicate financiar multianual post-2027, prin fonduri europene, bugetul naţional, precum şi analizarea opţiunii de parteneriat public-privat, în special pentru tronsoanele cu potenţial comercial ridicat. 

Traseu: Constanţa - Feteşti - Bucureşti - Câmpina - Braşov - Cluj - Oradea  
Având în vedere amploarea investiţiei, precum şi diferenţele de cost şi rentabilitate economică între secţiuni, a fost propusă o implementare etapizată a proiectului, structurată pe următoarele sectoare: Constanţa - Feteşti, Feteşti - Bucureşti, Bucureşti - Câmpina, Câmpina - Braşov, Braşov - Cluj-Napoca (prin Târgu Mureş) şi Cluj-Napoca - Oradea (prin Zalău).

Câmpina - Predeal, la a doua modernizare 
Pe sectorul Bucureşti-Câmpina este proiectată o linie nouă cu cale ferată dublă, pe care trenurile să circule cu viteza maximă 250 de km/h. De asemenea, pentru această fază este luată în calcul şi „re-modernizarea” sectorului Câmpina-Braşov (care a mai fost modernizat cu bani europeni, după anul 2007), astfel încât să permită atingerea unei viteze de 200 km/h. 
Tot în această primă fază este inclus şi sectorul de cale ferată Predeal - Braşov, inclusiv a tunelului Predeal, proiectat pentru o viteză maximă de 200 km/h. Ba mai mult, acest sector este preconizat să reprezinte primul tronson al coridorului de mare viteză. Pe acest sector este inclus tunelul de la Predeal, care ar urma să aibă o lungime de 9 kilometri. Pentru realizarea acestui tunel, în luna decembrie a anului trecut, secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Ionuţ Săvoiu, declara că se caută surse de finanţare. De altfel, costul estimat pentru modernizarea căii ferate Predeal – Braşov este de 963 de milioane de euro.

Linie paralelă cu segmentul Braşov – Sighişoara
În faza a doua de modernizare este inclus sectorul de cale ferată Braşov - Cluj-Napoca via Târgu Mureş. Pe acest sector este propusă linie nouă cu cale ferată dublă, care să permită atingerea unei viteze de maxime de 250 km/h. Pe acest segment, cel puţin între Braşov şi Sighişoara este în implementare un proiect european, prin care calea ferată este modernizată, iar după finalizarea lucrărilor se va atinge o viteză maximă de 160 km/oră. Practic, din documentaţia pregătită de consultantul canadian se poate deduce faptul că pentru porţiunea Braşov – Sighişoara s-ar putea construi o linie ferată „paralelă” cu cea existentă. 
Faza a treia a proiectului include sectorul Cluj-Napoca - Oradea via Zalău, iar consultantul a propus o linie nouă cu cale ferată dublă şi o viteză maximă 250 km/h. 
Ultima fază, include sectorul Bucureşti – Constanţa, pe care sunt prevăzute modernizări care să permită atingerea unei viteze de 200 km/h între Bucureşti şi Feteşti şi linie nouă cu cale ferată dublă, pentru viteză maximă 250 km/h între Feteşti şi Constanţa. Şi calea ferată Bucureşti – Constanţa a mai trecut printr-o modernizare cu bani europeni.