Autonomia Ţinutului Secuiesc, respinsă de Camera Deputaţilor, după dezbateri aprinse

Mihai Tudose: Am ajuns să facem referendum pentru a vedea dacă un copil îi cumpără lui mă-sa, de 8 martie, ruj sau o spumă de bărbierit.

Plenul Camerei Deputaţilor a respins ieri, cu 20 de voturi „pentru” şi 218 de voturi „împotrivă" proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Potrivit raportului Comisiei de administraţie publică, iniţiativa legislativă viza crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.
În timpul dezbaterilor, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy şi-a acuzat oponenţii de ură şi de necunoaştere a istoriei. La rândul lor, PSD şi PNL au invocat anul Centenarului şi riscul de a crea falii în societate, anunţând că vor vota împotriva proiectului. „Autonomia nu înseamnă secesionism, nu înseamnă un atac la integritatea României", a punctat deputatul UDMR Korodi Attila.
O declaraţie care a atras atenţia a fost cea a fostului premier Mihai Tudose, care a avut scandal cu UDMR-ul chiar înainte de a renunţa la conducerea executivului şi care a sugerat o discuţie amiabilă pe acest subiect. „Nu cred că aţi reacţiona foarte frumos, stimaţi colegi de la UDMR, dacă, începând de astăzi sau de mâine, o mulţime de colegi de-ai dumneavoastră din Parlament ar avea nişte propuneri de discuţie amiabilă de restrângere a unor drepturi pe care le aveţi deja. Nu ne-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aia amiabil, fără patimă, fiindcă pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit, tot aşa, amiabil. E jenant ce faceţi, stimaţi colegi”, a spus Tudose.
Potrivit proiectului, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. În proiect sunt listate cele opt scaune şi localităţile aparţinătoare. „Regiunea autonomă Ţinutul Secuiesc” ar urmă să aibă un fel de Parlament, Guvern şi preşedinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma să joace rolul Parlamentului, cu 77 de membri aleşi iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urmă să joace rolul judeţelor, şi ele cu instituţii proprii: Consiliul Scaunal, Comisia Scaunala, preşedintele Scaunului.
Preşedintele Ţinutului Secuiesc ar reprezenta regiunea, urmând să fie ales de cetăţenii regiunii pe o perioada de patru ani şi poate avea două mandate.
După dezbateri ce au stârnit pasiuni istorice, geografice şi patriotice, PSD, PNL, USR, PMP şi grupul minorităţilor au votat împotriva iniţiativei UDMR, proiectul fiind respins.