Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
REPORTAJ „SALUT FĂFĂRAȘ”
Publicat la 11 decembrie 2025
Martori din Şercaia, Făgăraş, Victoria, Mândra, Cincu, Viştea sau Voila
Într-o noapte rece de iarnă, cerul de deasupra Ţării Făgăraşului părea obişnuit. Stele, linişte, întunericul obişnuit al unei regiuni aflate departe de marile oraşe. Apoi, ceva s-a schimbat. Pe orizontul nordic, o dâră roşiatică, ca o perdea de fum aprins, a început să pulseze încet, ca o respiraţie. Câteva minute mai târziu, din nuanţe de purpuriu şi portocaliu s-a născut un arc luminos.
„Credeam că e o iluzie optică”, povesteşte un tânăr din Şercaia. „N-am mai văzut aşa ceva. Era ca în filme”. A urmat uimire. Apoi întrebarea: „Este posibil… să vedem aurora boreală de aici?”.
Răspunsul, după cum confirmă specialiştii, este da.
Fenomen rar, dar tot mai prezent
În ultimii doi ani, România a fost martora unor momente cu adevărat istorice. Aurora boreală – fenomen considerat până de curând imposibil de observat la latitudinile noastre – a fost surprinsă în nord, în centru şi chiar în sudul ţării. Iar Ţara Făgăraşului, cu cerul ei curat şi liniştea munţilor, a devenit un loc ideal pentru a prinde acest dans cosmic.
Potrivit observaţiilor astronomice, ciclul solar 25 a intrat în perioada sa de maxim. Asta înseamnă explozii intense pe suprafaţa soarelui, vânturi solare puternice şi furtuni geomagnetice care pot perturba atmosfera până la latitudini medii — inclusiv România.
Profesorul Nicolae Postolache: „Soarele trece printr-un maxim, iar aurora poate ajunge până la noi”
Am stat de vorbă cu profesorul făgărăşean de geografie Nicolae Postolache, unul dintre puţinii profesori din zonă care urmăresc cu pasiune fenomenele heliosferice.
„Soarele funcţionează ca o veritabilă centrală nucleară. Hidrogenul şi heliul, principalele componente chimice, generează reacţii similare celor nucleare, care duc la temperaturi colosale şi materie sub formă de plasmă”, explică profesorul.
„Aceste reacţii se desfăşoară în cicluri de aproximativ 11 ani, iar în perioada de maxim – în care ne aflăm acum, între 2024 şi 2026 – vânturile solare sunt extrem de puternice. Când ele ajung la Pământ şi interacţionează cu magnetosfera, se formează aurorele”, mai spune acesta.
Profesorul subliniază că polii magnetici ai Pământului nu sunt fixaţi, ci se deplasează lent, pe parcursul a sute de ani: „Această migrare influenţează zona în care apar aurorele. În timp, astfel de fenomene devin mai probabile inclusiv la latitudinile noastre”.
Ţara Făgăraşului, în prima linie a fenomenelor rare
Nu este prima dată când zona Făgăraşului apare pe harta fenomenelor celeste spectaculoase. Localnicii îşi amintesc de comete vizibile cu ochiul liber, de perseide care brăzdau cerul nopţii de august şi de seri în care cerul nocturn părea mai clar ca niciodată. Aurora boreală însă… este altceva.
„Am văzut o lumină difuză, roşiatică, întinsă pe cerul nordic. N-am fost sigură la început, dar apoi am început să văd cum pulsa, cum se schimba. Era… incredibil”, povesteşte o vârstnică din Hălmeag.
În aceeaşi noapte, camere din Făgăraş, Victoria, Mândra, Cincu, Viştea sau Voila au surprins exact acelaşi fenomen: dâre roşii, verticale, ca o cortină translucidă.
De ce aurora se vede roşie la noi şi verde în ţările nordice?
Astronomii explică simplu: La latitudini joase, se observă doar părţile superioare ale aurorei, unde particulele solare excită atomii de oxigen la altitudini foarte mari. Acolo, lumina emisă este roşie.
Verdele, mult mai comun în Norvegia sau Finlanda, apare la altitudini mai înalte — inaccesibile pentru privirea noastră decât în furtuni solare extrem de puternice.
Aşa se explică de ce aurorele româneşti sunt mai „discrete”, mai difuze şi adesea filmate cu expunere lungă.
Vor mai fi vizibile? Previziunile sunt optimiste
Astronomii şi specialiştii în climat spaţial estimează că anul 2025 a adus vârfuri ale activităţii solare, iar 2026 încă se poate încadra în perioada de intensitate crescută.
Asta înseamnă că şansele nu s-au încheiat. Din contră. „Acum suntem la mijlocul unui ciclu de evoluţie solară, cu reacţii foarte puternice in interiorul soarelui şi intensitate puternică a vânturilor solare. Acest vârf cuprinde anii 2024- 2026, deci vor fi vizibile şi anul următor”, spune prof. Postolache.
Cum să vezi aurora în Ţara Făgăraşului?
Deşi nu poate fi prezisă cu precizie, există câteva recomandări: alege o noapte senină, cu cer limpede; mergi într-o zonă fără poluare luminoasă (dealurile dintre Mândra şi Şona sunt excelente); priveşte spre nord; urmăreşte alertele de activitate solară (indicele Kp trebuie să fie 7 sau mai mare pentru ca aurora să poată coborî până aici). Când toate se aliniază, şansa apare.
Concluzie: Un spectacol care ne aminteşte cât de mică şi cât de frumoasă e lumea
Aurorele boreale văzute din Ţara Făgăraşului par desprinse dintr-un basm. Dar ele sunt, de fapt, o punte între noi şi un univers aflat în continuă transformare. O amintire că Pământul trăieşte, respiră şi reacţionează la tot ce se întâmplă pe marele „furnal cosmic” numit Soare. Iar în nopţile rare în care cortina luminii polare atinge cerul de deasupra Făgăraşului, localnicii ştiu: sunt martorii unui miracol care, poate o dată în viaţă, îi face să ridice privirea spre stele.


nu este nici un comentariu
Sute de persoane au ieşit în seara de miercuri, 10 decembrie,în stradă la Bucureşti şi la Cluj, în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder, „Justiţie Capturată”.[...]
2025-12-11 citeste mai multTuriştii care vizitează Statele Unite ar putea fi obligaţi să dezvăluie activitatea lor de pe reţelele sociale din ultimii cinci ani, conform unui nou plan al administraţiei Trump. Biroul[...]
2025-12-11 citeste mai multŞeful UDMR, Kelemen Hunor, avertizează cu privire la rotativa din 2027, care, potrivit acestuia, nu este în folosul cetăţeanului şi riscă să afecteze autoritatea premierului. El dă exemplul[...]
2026-01-21 citeste mai multProf. dr. Liviu Pandele, redactor-şef Ştiri ABC şi Balkan News, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, promotor al Casei de Comerţ Carpathia Crearea unei Uniuni Economice[...]
2026-01-21 citeste mai multBraşoveanca Roxana Mînzatu, vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene, comisar european pentru Drepturi Sociale şi Competenţe, Locuri de Muncă de Calitate şi Pregătire, participă,[...]
2026-01-21 citeste mai mult
Adaugă un comentariu