„AUR revine la peste 40%”

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, peste 40% dintre românii care şi-ar exprima votul ar alege AUR, arată datele celui mai recent sondaj INSCOP Research. 
Cel mai mare procent este atribuit AUR -  40.9% (faţă de 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai 2025).
Pe locul doi sunt social-democraţii - 18.2% (faţă de 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).
13.5% ar vota cu PNL (faţă de 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).
11.7% au indicat USR (faţă de 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).
Pentru UDMR ar vota 4.9% din alegători (faţă de 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025), iar pentru SENS – 3.4% (faţă de 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).
Celelalte două formaţiuni suveraniste din Parlamentul nu ar mai atinge pragul necesar de 5%. Pentru POT ar vota 1.5% dintre alegători (faţă de 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025), iar pentru SOS – 2.8% (faţă de 1.7% în noiembrie, 2% în ctombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).
1.1% dintre votanţi ar da votul unui alt partid (faţă de 1.8% în noiembrie, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025).
2% îşi exprimă preferinţa pentru un independent (1% în noiembrie, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025).
„Raportul intenţiei de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) şi partidele din opoziţia parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 şi pe fondul faptului că AUR revine la o intenţie de vot de peste 40%, după recului de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%. Totuşi, analiza riguroasă a evoluţiei intenţie de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidenţiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variaţiile de la lună la lună fiind mici şi rare. Acest lucru arată că partidele nu câştigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluţiile din domenii cheie precum economie/preţuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiţie sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un statu-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm şi crize politice majore”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ştefureac.