Au stat zile întregi în subteran! Braşovul, părtaş la noul record de adâncime într-o peşteră: 769 de metri

O echipă de 4 speologi de la 3 cluburi din Braşov şi Bucureşti a stabilit un nou record naţional în ce priveşte adâncimea până la care s-a coborât într-o peşteră. Între cei care au reuşit incredibila performanţă se numără şi un jurnalist braşovean care practică acest sport de peste 20 de ani. Cei 4 care au coborât până la adâncimea de 769 de metri au fost asistaţi la suprafaţă de alţi 5 colegi, între care şi un membru al unui club din Cluj.

Locaţia: Avenul de sub Vârful Grind
în Recordul de adâncime pentru o peşteră din România a fost atins săptămâna trecută, în Piatra Craiului. Speologii au ajuns la cota de minus 769 de metri, în timpul unei tabere de explorare, cu bivuac subteran, în Avenul de sub Vârful Grind. Atingerea acestei adâncimi este rezultatul efortului depus de sute de speologi, în cei 34 de ani, scurşi de la descoperirea intrării. Echipa din subteran a fost alcătuită din patru speologi, de la cluburile „Focul Viu” Bucureşti, „Silex" Braşov şi „Avenul" Braşov.
Membrii echipei au explorat sectorul de sub fostul punct terminus al Avenului de sub Vârful Grind, situat la adâncimea de 640 de metri. Au petrecut peste trei zile în aven şi s-au odihnit în bivuacul amenajat la adâncimea de 540 de metri.
La suprafaţă, echipa de sprijin a fost alcătuită din alţi cinci speologi, printre care şi un membru al Clubului Speologilor Amatori, din Cluj. Legătura cu „suprafaţa” a fost realizată prin folosirea unui sistem de telefonie, instalat în aven.
Cota de minus 769 de metri a fost atinsă prin forţarea mai multor zone de galerie strâmtă şi coborârea unei succesiuni de verticale. În ultima zi de lucru în subteran, a fost realizată topografierea galeriilor proaspăt explorate. Pentru topografiere, a fost folosit un dispozitiv pe bază de rază laser, care realizează măsurători de înaltă precizie, în ce priveşte distanţa, înclinaţia şi azimutul.

Cum este să stai zile întregi în peşteră, departe de lumina zilei?
Răspunsul ni l-a dat colegul nostru de breaslă. „E greu şi foarte plăcut. Ne asumăm acest lucru. Eu, personal, am făcut-o a treia oară acum. E greu pentru că, în afară de ceas şi de legătura telefonică cu suprafaţa, nu ai alt reper în ce priveşte curgerea timpului – evident, exceptând bioritmul fiecărei persoane – e greu pentru că la locul de bivuac este o temperatură de 5 grade Celsius, însă umiditatea este foarte mare şi umiditatea amplifică senzaţia de frig”, ne-a povestit Claudiu Loghin, reporter Digi 24 şi fost coleg al nostru, la „Bună Ziua, Braşov”.

640 metri, fostul record
Fostul record naţional era de 640 de metri, iar posibilităţile de coborâre sub Vârful Grind sunt şi mai mari, numai că sunt necesare echipamente şi aparatură special.
„Acest record este încununarea muncii voluntare, pe care au depus-o, timp de zeci de ani, foarte mulţi speologi. Oameni care au coborât în aven şi au lucrat sau cei care i-au sprijinit, de la suprafaţă. Fiecare punct terminus de până acum a fost depăşit graţie celor care au investit timp şi pasiune în explorarea acestei cavităţi. Explorarea avenului continuă”, spune Geza Zakarias, secretar al Clubului de Speologie „Avenul” Braşov.

Avenul, descoperit în urmă cu 34 de ani
Avenul de sub Vârful Grind a fost descoperit în toamna anului 1985, de membri ai Clubului de Speologie „Piatra Craiului”, din Câmpulung Muscel. Intrarea este situată la altitudinea de 1920 de metri, pe versantul de est al Masivului Piatra Craiului. Cea mai mare dintre verticalele avenului are 69 de metri şi poartă numele regretatului speolog Walter Gutt.
Clubul de Speologie „Avenul” Braşov a fost înfiinţat în 1952. Membrii clubului au desfăşurat acţiuni de explorare cu rezultate notabile, spre exemplu în zonele carstice din Piatra Craiului sau Podişul Mehedinţi. Activitatea clubului se desfăşoară exclusiv pe bază de voluntariat.