banner la cocos banner promotional

Curs BNR

1 EUR = 4.9774 RON

1 USD = 4.3833 RON

1 GBP = 5.8304 RON

1 XAU = 464.4611 RON

1 AED = 1.1933 RON

1 AUD = 2.7957 RON

1 BGN = 2.5449 RON

1 BRL = 0.7714 RON

1 CAD = 3.1559 RON

1 CHF = 5.2813 RON

1 CNY = 0.6015 RON

1 CZK = 0.1993 RON

1 DKK = 0.6668 RON

1 EGP = 0.0860 RON

1 HUF = 1.2223 RON

1 INR = 0.0513 RON

1 JPY = 3.0556 RON

1 KRW = 0.3047 RON

1 MDL = 0.2538 RON

1 MXN = 0.2227 RON

1 NOK = 0.4191 RON

1 NZD = 2.6097 RON

1 PLN = 1.1646 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0530 RON

1 SEK = 0.4526 RON

1 TRY = 0.1141 RON

1 UAH = 0.1048 RON

1 XDR = 5.9383 RON

1 ZAR = 0.2318 RON

Editia 8793 - 19 noi 22:38

Au spus „Nu” proiectului Yellowstone de România. Rezoluţia de la Făgăraş: Nu vrem parc naţional, ne ocupăm noi de munţi

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 20 noiembrie 2026

Au spus „Nu” proiectului Yellowstone de România. Rezoluţia de la Făgăraş: Nu vrem parc naţional, ne ocupăm noi de munţi

Cele două tabere implicate în proiectul transformării Munţilor Făgăraş în parc naţional s-au confruntat joi, 19 noiembrie, mai bine de două ore şi jumătate, în dezbaterea publică privind înfiinţarea acestei arii protejate. Tabăra pro a fost reprezentată de mai mulţi membri ai Fundaţiei Conservation Carpathia, care susţine de mulţi ani ideea transformării Munţilor Făgăraş într-un Yellowstone de România, dar şi de câteva persoane care susţin acest demers. 
Tabăra care se opune înfiinţării acestui parc a fost reprezentată de mai mulţi primari, reprezentanţi ai autorităţilor locale din Ţara Făgăraşului şi din judeţul Sibiu, dar şi de către noul prefect al judeţului Braşov, Lucian Mija. 
Dezbaterea a fost organizată şi moderată de primarul municipiului Făgăraş, Gheorghe Sucaciu, unul dintre oponenţii înfiinţării parcului naţional. De altfel, în timpul dezbaterii el nu şi-a ascuns opţiunea, însă, când oponenţii proiectului erau vehemenţi, el a încercat că calmeze spiritele, afirmând că este important ca ambele părţi să fie ascultate. 
Pe lângă reprezentanţi ai primăriilor sau a unor structuri asociative, la dezbatere au participat şi parlamentari de Braşov, printre care Marius Dunca (PSD), Ovidiu Paraschivescu (USR), Dan Tanasă (AUR) şi Ionel Goidescu (SOS)
La finalul acestei dezbateri, primarul Făgăraşului a prezentat şi „Rezoluţia de la Făgăraş”, document ce va fi transmis Ministerului Mediului. Astfel, primarul a anunţat că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului”, din care fac parte 33 de primării din judeţele Braşov şi Sibiu, dar şi reprezentanţi ai comunităţilor, îşi va asuma administrarea Munţilor Făgăraş, conform reglementărilor europene şi naţionale. 
„Cerem ministerului Mediului recunoaşterea arealului ca fiind sub jurisdicţia ADI «ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului». Asociaţia ar urma să încheie un protocol cu Ministerul Mediului, şi constitui o structură tehnică, aceasta urmând să pregătească documentele strategice. În acest demers, ONG-urile vor avea un rol consultativ, respectând principiile transparenţei decizionale. De asemenea, solicităm Ministerului Mediului să sisteze demersurile Fundaţiei Conservation Carpathia sau a altui ONG privind înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş. Scopul nostru este să nu se înfiinţeze acest parc. În calitate de preşedinte al ADI «ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului», îi voi convoca pe toţi membri, pentru demersurile viitoare”, a anunţat Sucaciu. 
De asemenea, el a avut şi „mesaje mobilizatoare” pentru participanţi, afirmând că „plecăm din Cetatea Făgăraşului (locul de desfăşurare a dezbaterii, n.r.), care nu a fost cucerită niciodată, cu ideea că noi rezolvăm problema”. 

Prefectul Braşovului, între cetăţean şi reprezentant al Guvernului în teritoriu 
În timpul dezbaterii a intervenit şi prefectul judeţului, Lucian Mija, care a amintit că este făgărăşean. „Munţii sunt aici dintotdeauna. Noi suntem aici de mii de ani. Aceşti munţi ne-au oferit protecţie. În timpul rezistenţei din munţi (se referă la luptătorii anticomunişti de după anul 1945, n.r.), pentru unii, Munţii Făgăraş au fost adăpost. Este o afirmaţie tendenţioasă că noi nu ştim să ne protejăm munţii şi că trebuie să vină alţii să facă acest lucru. Aceşti munţi sunt lăudaţi pentru frumuseţea lor, iar acest lucru este datorat comunităţilor. Trebuie să protejăm mediul, dar trebuie să respectăm şi dreptul de proprietate”, a declarat Mija. Totodată, el a ţinut să precizeze că România are o legislaţie strictă privind protecţia mediului, iar Prefectura Braşov se implică în acest domeniu. 
La discuţii a participat şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Daniel Şoim, care a încercat să evite poziţionarea de o parte sau de alta, afirmând că el susţine decizia comunităţilor. 

Fundaţia Conservation Carpathia a dat asigurări că va dona proprietăţile 
În timpul dezbaterii, reprezentantul Fundaţiei Conservation Carpathia, Mihai Zotta, a declarat că scopul acestui demers este de a le asigura oamenilor un trai mai bun. „Aici nu este vorba de români sau străini (aluzie la faptul că fundaţia este înfiinţată de cetăţeni străini, iar una dintre temerile contestatarilor este că terenurile din Munţii Făgăraş ajung «pe mâna străinilor», n.r.). După ce se înfiinţează parcul, toate proprietăţile fundaţiei din Munţii Făgăraş vor di donate statului român”, a precizat reprezentantul fundaţiei. 
De asemenea, el oferit şi explicaţii referitoare unele temeri referitoare la faptul că, pe termen lung, fundaţia ar plănui să exploateze resursele minerale din Munţii Făgăraş. Cei care susţin acest punct de vedere invocă un articol din statutul asociaţiei, care prevede că odată cu dreptul de proprietate asupra unui teren este obţinut şi cel de exploatare a resurselor. De cealaltă parte, Zotta a spus că această prevedere este justificată de un precedent din SUA, unde o fundaţie a cumpărat şi dreptul de exploatare a resurselor, tocmai pentru a nu se putea realiza astfel de activităţi.  

Este necesar parcul naţional? 
Tot în timpul dezbaterii, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate (ANMAP), secretarul de stat Raluca Dumitrescu, a menţionat că o comunitate este singura care poate decide în cazul unui astfel de demers. În plus, ea a ţinut să sublinieze faptul că în Munţii Făgăraş sunt arii protejate de importanţă naţională sau europeană. „Un parc naţional se înfiinţează prin Hotărâre de Guvern, dar acest lucru este posibil doar dacă există decizii în acest sens emise de administraţiile locale”, a declarat Dumitrescu. Totodată, ea a enumerat entităţile care au dreptul să administreze un parc naţional şi precizat că nu ştie dacă Fundaţia Conservation Carpahia este eligibilă. În schimb, potrivit reprezentantei ANMAP, un parc naţional poate fi administrat de o asociaţie de dezvoltare intercomunitară. 

Discuţii despre Constituţie şi „binele cu forţa” 
Dezbaterea de la Făgăraş a fost şi prilej pentru discuţii privind Constituţia României. Astfel, un fost senator PSD, Marius Toanchină, s-a arătat indignat de faptul că terenuri din Munţii Făgăraş au intrat în proprietatea unor cetăţeni străini sau a unor apatrizi. „România a permis acest lucru prin Constituţie. Suntem, cred, singura ţară care permite acest lucru. Acest caz ar trebui să reprezinte punctul de pornire pentru modificarea Constituţiei”, a precizat Toanchină. 
De-a lungul anilor, Fundaţia a cumpărat terenuri pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş, pe cel nordic (care include judeţele Braşov şi Sibiu) proprietarii fiind mai reticenţi să îşi vândă terenurile. De altfel, unul dintre reprezentanţii la dezbatere, care a precizat că reprezintă Asociaţia Munţii Făgăraş (din care fac parte proprietarii a 17.000 de hectare de pădure şi 6.000 de hectare de păşune) a declarat că „încă de acum 8 ani le-am comunicat că nu se pune problema vânzării. Ni dorim nimic de la ei, dar nici nu cedăm nimic”, a precizat acesta. 
De asemenea, o participantă la dezbatere a declarat că, în urmă cu mai mulţi ani, a asistat la o dezbatere la Braşov privind proiectul Parcului Naţional Făgăraş. „Atunci, un silvicultor a declarat că vom proteja aceste teritorii cu arma în mână. Pădurile de pe versantul nordic au fost cumpărate de oameni în anul 1926 şi ne-au fost luate cu forţa în 1946. Acum vor să ni le ia iar şi să ne facă bine cu forţa”, a declarat aceasta. 
Dezbaterea de la Făgăraş a durat peste două ore şi jumătate. 


 

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie