Au lansat un site pentru cei s-au întâlnit cu ursul. „Ursul trebuie să fie pedepsit nu după ce a făcut acţiunea”

Oamenii care au avut experienţe neplăcute cu urşii au, de câteva zile, o platformă online, ursulromanesc.ro, pe care pot semna o petiţie prin care cer autorităţilor statului să ia măsuri pentru a limita amploarea fenomenului. Pe această platformă online vor fi prezentate şi conflictele om-urs.
Lansarea acestei platforme a fost anunţată joi, 1 iulie, de deputatul braşovean Dumitru Flucuş (PNL), care a amintit şi că în 29 iunie, în faţa Ministerului Mediului din Bucureşti a fost organizat un protest prin care oamenii au solicitat să se ia măsuri concrete şi rapide pentru limitarea conflictului om - urs. „Am fi fost 7.000, 8.000, 10.000 de oameni, dar am primit autorizaţie pentru 100 de participanţi. Fiecare participant a reprezentat câte o comunitate. 30 dintre protestatari, cei mai mulţi dintre ei fiind specialişti, au fost primiţi de ministrul Mediului (Barna Tánczos, n.r.). Au fost prezentate punctele de vedere şi sperăm să se ia măsuri. Iubim animalele, dar avem obligaţia de a aduce siguranţă oamenilor, apoi să se conserve specia urs. Problema se acutizează pe zi ce trece, iar numărul victimelor creşte”, a declarat Flucuş.

„Oameni educaţi sunt manipulaţi şi nu gândesc cu propriul cap”
Totodată, deputatul braşovean le-a reproşat şefilor instituţiilor centrale cu nu au curajul de a lua măsuri. „Liderii politici încearcă să îşi conserve cariera şi evită o decizie. Acum, opinia generală este favorabilă conservării. În primul rând, opinia publică să fie informată corect. Chiar şi oameni educaţi sunt manipulaţi şi nu gândesc cu propriul cap. Sunt ONG-uri care au interes financiar şi au lansat teme false. Societatea e segregată între cei care nu au contact cu urşii şi cer conservarea şi cei care trăiesc lângă pădure sunt hărţuiţi de animale. E clar că trebuie să ajungem la un echilibru. Trebuie să evităm întâlnirile om şi urs. La zeci de mii de întâlniri e clar că apar şi victime. În Germania, opinia publică exclude prezenţa unui animal care le produce pagube. Aici, opinia publică nu îşi doreşte exterminarea urşilor. Nu putem lăsa urşii să mănânce oamenii. Dacă nu luăm măsuri rapide, atitudinea favorabilă se poate pierde şi riscăm să ajungem în situaţia Germaniei”, a continuat Flucuş.
De altfel, în viziunea parlamentarului braşovean, deciziile ar trebui să fie luate de specialişti. De asemenea, el consideră că decizia ar trebui luată la nivel local, nu central: „Decizia nu trebuie să fie luată de minister, ci de autorităţile locale. Centrul să analizeze deciziile locale şi să ia măsuri”.

Soluţia ar fi revenirea la situaţia de dinainte de 2016
„Gardurile electrice nu au eficienţă pe suprafeţe mari. Dacă ursului îi este foame, trece prin gard şi acceptă acea «pişcătură». Trebuie să educăm ursul. Soluţia oferită de specialişti este valorificarea economică a unei resurse regenerabile. Adică ursul trebuie să fie pedepsit nu după ce a făcut acţiunea, pentru că atunci nu ştie că e pedeapsă. E ca în cazul câinelui lui Pavlov. După ce ursul intră şi mănâncă porcul din grajd, vine cineva, a doua zi şi îl împuşcă. Poate nu-l împuşcă pe cel care a atacat. Poate îl împuşcă pe vărul lui. Mesajul transmis nu este cel corect. Trebuie să se facă cum a fost până în anul 2016. Din fondul de vânătoare să se extragă un număr de urşi, în funcţie de decizia autorităţilor centrale. Când exista această cotă, fondurile de vânătoare asigurau hrana urşilor şi se recoltau exemplarele cele mai slabe”, a continuat Dumitru Flucuş.
Totodată, parlamentarul braşovean a ridicat şi problema despăgubirilor, afirmând că acestea se acordă numai pentru culturile distruse sau animalele domestice ucise. „Oamenii care sunt răniţi de urs nu primesc nicio despăgubire ci merg pe banii lor la spital. De asemenea, nu există nici programe de consiliere pentru copii care rămân cu traume psihice după o întâlnire cu urşii”, a mai spus Dumitru Flucuş.