„Au apărut tratamentele target. Tragi exact la ţintă, omori exact celula canceroasă”

Persoanele născute în perioada 1965-1980 sunt mai predispuse să facă o formă de cancer comparativ cu generaţiile anterioare, arată studii recente. Veştile bune sunt legate, în schimb, de posibilitatea depistării cancerelor în stadii incipiente şi de tratarea lor.
Experţii atrag atenţia, în urma multiplelor studii efectuate, că datele indică o creştere a incidenţei cancerelor la persoanele sub 50 ani, în diverse ţări. Într-unul dintre studii, publicat în revista JAMA Network Open de către epidemiologi americani de la Institutul Naţional de Cancer din Rockville, Maryland, după ce s-au corelat date colectate de la 3,8 milioane de persoane diagnosticate cu cancer, s-a comparat incidenţa între generaţii şi s-au realizat  proiecţii statistice pentru cei născuţi în generaţia X la vârsta de 60 de ani, s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de cancer în comparaţie cu predecesorii lor.
Când vorbim de tipuri de cancer, datele arată că femeile din generaţia X, de exemplu, sunt mai predispuse să dezvolte cancer de tiroidă, de rinichi, de colon şi rect, de uter, de pancreas, de ovar, limfom non-Hodgkin şi leucemie, comparativ cu părinţii din generaţia boom. Pentru ele este în schimb mai mic riscul de a dezvolta cancer pulmonar şi cancer de col uterin. În cazul bărbaţilor din generaţia X, în creştere este incidenţa cancerelor de tiroidă, rinichi, prostată, colon şi rect, în timp ce rata neoplasmelor de plămâni, ficat, vezică biliară şi a limfomului non-Hodgkin scade.
O posibilă explicaţie pentru ce li se întâmplă persoanelor din generaţia X, iar trendul, cel mai probabil, sunt de părere medicii, se va păstra şi în cazul generaţiilor născute după 1980, este îmbătrânirea prematură. Astfel s-a ajuns la creşterea numărului de cancere la pacienţii tineri.
O altă provocare este îmbătrânirea generală a populaţiei, care şi aceasta va contribui la creşterea numărului de cazuri de cancer, având în vedere că aceste afecţiuni sunt şi mai frecvente după 65 ani.
Statisticile mai spun că poluarea, în special poluarea aerului, ar fi responsabilă de 5% dintre cancere. Cifrele ar ajunge chiar la 10% în cele mai populate zone.

Medic, despre avantajele în lupta cu maladia
Vestea bună, spune dr. Marius Căprar, medic primar recuperare, medicină fizică şi balneologie, este că cercetarea evoluează la rândul său, iar neoplasmul nu mai este privit astăzi ca un diagnostic fatal.
„În America, boala oncologică, neoplasmul, nu mai e privit ca o boală fatală, care să-ţi dea o anxietate deosebită. Se tratează, au apărut tratamentele target. Tragi exact la ţintă, omori exact celula canceroasă şi pacientul se poate reinsera socio-profesional”, explică medicul.
Până ca în toate ţările să se ajungă acolo, pacienţii oncologici trataţi în prezent au nevoie de recuperare medicală, iar acest segment este în mare suferinţă în România.

„Toţi, aproape toţi, rămân cu probleme de polineuropatie după citostatice, probleme psihosomatice, chiar unele elemente psihice foarte serioase”
„Problema este că toţi, aproape toţi, rămân cu probleme de polineuropatie după citostatice, probleme psihosomatice, chiar unele elemente psihice foarte serioase. Recuperarea lor necesită o abordare multidiciplinară şi la noi nu s-a dezvoltat deloc. În România nici nu există o secţie cu profil de reabilitare oncologică. Nici în sistemul de stat şi nici privat”, atrage atenţia dr. Căprar.

O soluţie, caravanele
Şi chiar dacă lucrurile se mişcă încet în România, progresele realizate pe plan mondial în domeniul oncologic vor ajunge, în cele din urmă, şi la noi. Se fac deja paşi în domeniul screening-ului, de exemplu.
„Nota bene este că sunt metode de screening, avem metode de screening medical în care putem să depistăm un cancer din stadiu incipient, din stadiul în care se poate trata mult mai uşor, ca să nu ajungă un stadiu de chirurgie oncologică şi uneori nici măcar de chimioterapie”, adaugă medicul. Un astfel de aparat, care în această perioadă trece prin procedura de brevetare, ar urma să ajungă la Oradea nu peste multă vreme. Este un aparat asemănător ecografului, care foloseşte o tehnologie bazată pe ultrasunete şi care va permite screening-ul în cancerul mamar. Aparatul poate fi transportat uşor şi instalat şi are avantajul că în cinci minute poate oferi un răspuns cu privire la natura unui nodul, fără riscurile iradierii la care sunt supuse astăzi pacientele cărora li se recomandă mamografia.
Pentru ca pacienţii să şi ajungă să beneficieze de aceste metode avansate de screening, crede medicul, de ajutor ar putea fi caravanele, având în vedere că foarte puţini români fac controale de rutină.
„Singura soluţie ar fi să se reintroducă caravanele acestea, care să ajungă în localităţi aşa cum se ajungea atunci când depistau TBC-ul cu caravana Rx”, mai spune medicul.  

Factorii de risc pe care i-am putea controla, dar nu o facem
Tot studiile leagă incidenţa în creştere a cancerelor şi de stilul diferit de viaţă pe care îl ducem, comparataiv cu părinţii şi bunicii noştri. Deşi ne-ar sta în putere să schimbăm o parte din lucrurile care ne conduc nu doar către cancere, ci şi către alte boli grave, pentru că şi alte afecţiuni grave se manifestă la vârste din ce în ce mai tinere, după cum avertizează medicii, nu o facem.
Consumăm, spune medicul, excesiv alimente procesate, produse vegetale tratate cu pesticide şi insecticide, trăim în medii poluate, copiii noştri nu mai mănâncă alimente produse în gospodărie pentru că îi obişnuim de mici cu gustul alimentelor din supermaket etc..  
„Noi n-o să putem lupta cu schimbarea obiceiurilor alimentare, a factorilor de mediu, nu mai vorbesc de stres şi viaţa online, pentru că ei nu socializează, ei sunt într-un univers paralel. Toate acestea sigur că duc la mărirea incidenţei cancerelor pe toate laturile, de la tiroidian, la pancreatic, intestinal, renal, prostatic. Explicaţiile sunt multiple de ce generaţia X este aşa de sensibilă, dar să ştiţi că nu numai în patologia oncologică e aşa sensibilă această generaţie, ci şi în cea vasculară. Noi ne confruntăm cu pacienţi tineri cu accident vascular cerebral, aşa-zise accidente cripto-genetice, nu le găseşti cauza”, mai adaugă medicul Marius Căprar.
Procesul de degradare, din păcate, va continua, crede medicul, pentru că la cauzele deja enumerate se adaugă şi altele pe care nu facem niciun efort să le combatem.
„Pentru  a avea o minte şi un corp sănătos, în afară de o alimentaţie sănătoasă trebuie un climat familial adecvat – nu prea mai sunt, o informare cât de cât, la nivel de citit o carte, nu de online, doar cu imagini şi lucruri care parazitează şi dau dependenţa de tabletă care le hipotrofiază creierul. Şi lipsa mişcării, lipsa de exerciţiu fizic care să le dea cât de cât o sănătate musculo-ligamentară şi musculară adecvată. Plus obezitatea la copii, care este un fenomen alarmant”, completează dr. Căprar.