Au ales Braşovul, pe 18 decembrie e ziua lor

Maghiari, germani, romi, greci, ucraineni, turci şi polonezi sunt doar câteva dintre comunităţile etnice care convieţuiesc în Braşov. Toate, cu rol esenţial în istoria, cultura şi dezvoltarea societăţii româneşti.
„Minorităţile naţionale reprezintă un indicator al maturităţii democratice, care nu definesc diferenţe, ci identităţi care contribuie la pluralism, dialog şi coeziune socială. Prin limbă, cultură şi tradiţii proprii, minorităţilor aduc un plus de valoare comunităţilor în care trăiesc şi întăresc patrimoniul comun. Respectarea minorităţilor nu este un gest simbolic, ci o investiţie în viitorul democratic”, a transmis subprefectului UDMR Izabella Ambrus, de Zilua Minorităţilor Naţionale, sărbătorită în România pe 18 decembrie.
 
„Dacă punem pe masă sarmale, fără carne de porc, atunci putem spune că avem chiar o limbă comună româno-turcă”
Braşovul se bucură şi de prezenţa unei comunităţi importante de turci. Unii au venit pentru studii, la Universitatea Transilvania, alţii pentru afaceri.  Mulţi dintre membrii acestei comunităţi s-au căsătorit cu braşovence, alături de care contribuie, prin limbă, tradiţii şi credinţă, la conturarea unei identităţi naţionale bazate pe diversitate şi respect reciproc.
Mădălina Okur, economist şi antreprenor, soţia unui om da afaceri în domeniul construcţiilor, ne povesteşte cum petrec împreună sărbătorile de iarnă: „Familiile mixte încearcă să îmbine, practice, atât bagajul cultural românesc, cât şi cel turcesc. Crăciunul nu este sărbătorit în Turcia, dar îşi găseşte locul în familiile noastre din România, unde trebuie îmbinate cumva două religii şi două culturi. Ca urmare, împodobim bradul, să-l aşteptăm pe Moş Crăciun, mai ales de către copii, în acelaşi timp aşteptăm şi Ramadanul, în februarie, cu luminile specifice acestei sărbători. Revelionul este punctul comun care poate fi sărbătorit fără prea multe alte înţelegeri (…) Pe de altă parte, dacă punem pe masă sarmale, fără carne de porc, atunci putem spune că avem chiar o limbă comună româno-turcă. În familia noastră nu lipsesc dulciurile şi, cel mai des facem prăjitura trilece, cu trei rânduri de lapte, care poate fi găsită şi în bucătăria turcească”.
Responsabilitatea socială este un alt element care defineşte comunitatea turcă din Braşov, continuă Mădălina Okur: „În general, turcii sunt oameni întreprinzători şi, acolo unde se duc, fac afaceri, iar Braşovul nu este o excepţie. Au lanţuri de brutării, unităţi de bijuterie, parfumerii, firme de construcţii şi multe altele (…) Au şi un mic loc de rugăciune în Braşov, organizat de unul dintre membrii comunităţii, care a devenit şi un loc de unde se întâmplă toate actele de caritate pe care comunitatea reuşeşte să le facă. Sunt multe lucruri frumoase pe care turcii le fac în acest oraş. Printre acestea, asigurarea meselor din timpul meselor de Ramadan pentru toţi studenţii musulmani pe care care-i avem la Universitatea Transilvania, nu doar veniţi din Turcia, ci din toată lumea, crearea de locuri de muncă şi toată partea aceasta de întrajutorare a străinilor care, să zicem, au şi aceeaşi religie cu ei”.
Şi pentru că joi, 18 decembrie, România a marcat Ziua Minorităţilor Naţionale, Hassan Okur, membru marcant al comunităţii turce din Braşov compusă din cel puţin 20 de familii mixte, are un mesaj pentru braşoveni: „Bună ziua, Braşov! Sunt Hassan Okur şi vă doresc un an nou fericit!”.

„Suntem fericiţi că trăim în acest oraş”
Braşovul a fost întotdeauna un oraş al minorităţilor, spune la rândul său preşedinta comunităţii elene din oraşul nostru, Lemonia Chiriac. „Au convieţuit în bună pace şi înţelegere şi armonie diferite şi diverse minorităţi împreună cu populaţia majoritară a României. Este un exemplu pentru această convieţuire oraşul nostru Braşov. Suntem fericiţi că trăim în acest oraş. Suntem bucuroşi că ne putem aduce contribuţia în a promova cultura şi limba greacă, cultura unui popor care a civilizat întreaga Europă şi nu numai. Suntem fericiţi că putem conlucra cu alte minorităţi, lucru pe care l-am făcut sistematic de când s-a reînfiinţat această comunitate greacă în 1990”, a spus aceasta.

Din 1998
În 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase”, primul document internaţional care oferea o garanţie a respectării drepturilor minorităţilor. În urma acestei decizii, mai multe state au declarat ziua de 18 decembrie Zi a minorităţilor naţionale.
România s-a aliat acestui demers international în 1998, când, prin hotărâre de Guvern, a fost declarată „Ziua minorităţilor naţionale”. Începând din anul 2017, 18 decembrie este instituită „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”, ca sărbătoare naţională. 

Foto: Mădălina Okur, colecţie personală