Atitudinea faţă de cutremur, la 45 de ani de la seismul care a zguduit puternic România. Cum a fost la Braşov

Vineri, 4 martie, s-au îmlinit 45 de ani de la cutremurul care a zguduit România pe 4 martie 1977, iar  Storia.ro şi Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise) au adus în atenţie o analiză a atitudinii românilor de astăzi faţă de riscul seismic.  Astfel, 51% dintre români au declarat că nu există sau nu ştiu să existe acţiuni imediate pe care le-ar putea face în locuinţele lor pentru a fi mai protejaţi în cazul unui cutremur major, în timp ce 49% au afirmat că ştiu de existenţa unor măsuri imediate în astfel de situaţii.
La capitolul temerilor legate de un eventual mare cutremur, în timp ce 36% dintre români au recunoscut că le este teamă sau foarte teamă de cutremur, majoritatea (peste 60%) au declarat că nu sunt atât de temători. 46% dintre respondenţi au afirmat că le este doar puţin teamă sau chiar deloc, iar 18% au răspuns că sunt temători doar într-o oarecare măsură.
Temerile românilor au o strânsă legătură cu zonele în care locuiesc: cei din spaţiul extracarpatic se tem în proporţie de 44%, în timp ce doar 17% dintre cei care locuiesc în zona intracarpatică manifestă un sentiment de teamă.  
Totodată, studiul relevă că 89% dintre românii care îşi caută locuinţe cu scopul de a le cumpăra nu ar achiziţiona proprietăţi cu risc seismic de gradul I, respectiv risc ridicat de prăbuşire, în timp ce 78% nu ar achiziţiona nici proprietăţile încadrate la risc seismic de gradul II. Mai mult decât atât, 85% dintre români nu sunt dispuşi să treacă cu vederea riscul seismic ridicat al unei clădiri în care au găsit o proprietate, chiar dacă locuinţa ar îndeplini toate celelalte criterii de căutare pe care le au.
22% caută doar clădiri construite după anul 1977.
În seara zilei de vineri 4 martie 1977, ora 21.22, România a fost zguduită timp de 56 de secunde de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei. Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în România avusese loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Cutremurul din 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.
Cotidianul braşovean „Drum nou” conţinea încă de a doua zi după cutremur, adică din 5 martie 1977, numeroase relatări despre acesta, începând cu decretul preşedintelui Nicolae Ceauşescu de instituire a stării de necesitate pe teritoriul României.
La Braşov, cutremurul de 7,4 grade Richter a afectat în general casele vechi, multe prăbuşindu-se total sau parţial. „Amintim casele de pe strada Nicolae Bălcescu, de pe strada Armata Roşie (astăzi, strada Michael Weiss), precum şi de pe alte străzi din centrul istoric”, după cum a spus muzeograful braşovean Ovidiu Savu.
Cel mai mult au avut de suferit românii din sudul ţării – Bucureştiul, Zimnicea şi alte oraşe şi comune din acea zonă.