„Aşteptăm reducerile şi la SH ca să merite”. Cât cheltuie o familie cu trei copii şi ce sfaturi a primit pentru a scădea din costuri

Un părinte care are trei copii a cerut sfaturi pe Internet pentru a reuşi să mai reducă din cheltuieli, mărturisind că ar vrea să nu-şi priveze copiii de anumite cursuri. „Orice ai reduce scazi nivelul de trai”, i-au spus internauţii, în timp ce alte persoane consideră excesiv bugetul.
Pe un grup public de pe o reţea de socializare, un părinte a cerut sfaturi pentru a reuşi să mai reducă din costurile lunare care se apropie uneori de 20.000 lei. Familia are trei copii, părinţii fac bugetul în fiecare lună, ţinând evidenţa cheltuielilor, însă tot se ajunge la sume considerabile.

„Tot timpul parcă apare câte ceva”
Iată care este lista de cheltuieli, aşa cum a prezentat-o părintele:
„- Mâncare - gătesc, nu comandam -2.500 lei;
- Haine -cumpăr de la pepco, lidl, carrefour, nimic scump, uneori mai primim haine de la cunostinţe - dar tot dăm 400 lei pe lună;
- încălţăminte - lejer câte 800 lei o tură de cumpărat de încălţat (şi trebuie des);
- facturi 1.500, benzina 1.000 etc.
Nu cheltuim aiurea şi tot nu reuşesc să scad sub 12.000 - 13.000 lei pe luna + aproape 6.000 lei pentru casă.
Tot timpul parcă apare câte ceva (ba 4.000 lei două măsele, ba kineto + ortoped 1.700 lei, ba aparat denatar - nici nu mai zic). Copiii vor ba la robotică - 500 lei, la înot – 1.800 lei pe luna, la dansuri şi tot aşa). Nu vreau nici să îi limitez, dar nici nu mai ştiu cum să mai scad din cheltuieli. Dacă aveţi sugestii, recomandări, sfaturi, modele de gestionare inteligentă a banilor, orice, v-aş fi recunoscatoare”, a scris autoarea postării.

Şi au început să se aştearnă părerile...
Cei mai mulţi părinţi au vorbit despre cât de important este să faci mâncare acasă (deşi autorul postării menţionase că asta face), reuşind astfel să economiseşti considerabil. Limitarea activităţilor în care sunt angrenaţi copiii şi pentru care se plătesc taxe, la cel mult una/copil, a fost un alt sfat.
„Am economisit o grămadă de bani de când caut medici buni dar care lucreaza cu Casa de Asigurari, nu mi-a venit să cred uneori cum doar cu o trimitere nu plătesc nimic”, a scris cineva.
„Eu am doi copii, dar îndrăznesc să scriu - băieţii mei au fost învăţaţi că hainele sunt necesare, nu fiţe sau moft. Aşa că le-am luat de multe ori de la magazine cu buget mai prietenos. (...) Legat de activităţile extra, am încercat să nu îi frustrez, dar sunt lucruri pe care ni le putem permite (gen 1 opţional/activitate extra plătită per copil) şi altele pe care le prioritizăm. La mâncare şi sănătate nu fac rabat. La noi, copiii sunt în grija mea 95% din timp, iar de jumătate de an locuiesc doar eu cu ei. Înainte să se întample asta, am început să pun, lunar, toate cheltuielile pe hârtie, pe categorii, ca să pot vedea exact unde se duc banii şi care sunt priorităţile”, a scris altcineva.
„Încercaţi să «nu mai aveţI». Construiţi un buget la început de lună care să fie rezonabil dar şi realist pentru dumneavoastră. Diferenţa de bani câştigată în plus o depuneţi într-un cont de economii cu perioada de scadenţă 1 lună să zicem.
Acum trebuie să vă încadraţi în buget. Nu folosiţi cardurile de credit pentru a vă putea menţine mai uşor în buget.
Notaţi cheltuielile pe fiecare categorie într-o aplicaţie. Eu folosesc Apple Pay şi îmi este uşor să le văd apoi şi să le notez - pentru buget folosesc Buddy. Încercaţi să notaţi zilnic sau la câteva zile, apoi devine greu pentru că nu mai ştiţi ce aţi cumpărat exact.
Luna următoare puteţi ajuta bugetul în funcţie de ce a funcţionat şi ce nu luna aceasta. Nu va fi perfect dar vă va ajuta să fiţi în controlul banilor dumneavoastră. Este greu când ai un venit mai generos să îţi refuzi lucruri, te gândeşti că “am muncit, merit” însă e uşor să cazi într-un cerc vicios”, a fost un alt sfat.

„Efectiv e prea scump totul”
Cei mai mulţi părinţi au spus că fac economii serioase cumpărând haine în perioadele de reduceri şi de la magazine nu foarte pretenţioase, considerând că nu este necesar să investească în produse cu o anume etichetă. Un părinte care de asemenea are trei copii a spus că i-a responsabilizat pe cei mari şi că aceştia îşi cumpără haine din banii lor, iar uneori mai face cumpărături de pe un site cu haine seconnd-hand.
„Cele mari: dacă vor haine, de când au burse, îşi cumpără din acei bani. Fiecare are pe lună cam 1.000 de lei, dacă punem şi alocaţia. E suficient şi alţi bani nu le mai dau, ajunge pentru orice ieşire, bani de şcoala sau altceva. (...) Darrrrr! Cheltuim de nu se poate pe mâncare şi nici măcar nu ieşim vreodată. Deci efectiv e prea scump totul! Cu alte urgenţe nu avem probleme, facem analize cam de două ori pe an şi asta e tot, restul afecţiunilor le rezolv eu sau la medicul de familie. Nu mai merg la pediatru că e efectiv pierdere de bani şi tot acolo ajung, ca şi la cel de familie, tratament normal. Ce e momentan mai cheltuială e cu stomatologul la mine, dar e ceva finit, nu o pot trece ca şi cheltuiala lunară veşnic.
Bani de motorina nu-s aşa mulţi, folosim acum o singură maşină şi cheltui poate 300-500 maxim-maxim pe luna pe combustibil”, şi-a prezentat părintele situaţia.

„Eu dintotdeauna am cumpărat lucruri doar în februarie şi august”
„Dacă la 7 ani cheltuiţi aşa mult pe haine, pregătiţi-vă pentru adolescenţă la sume mult mai mari. Eu dintotdeauna am cumpărat lucruri doar în februarie şi august, cu mici variaţii, pentru ca atunci se fac lichidări de stocuri mai ales la hainele de sezon, pentru anul următor. Urmăresc doar haine din materiale rezistente, bumbac 100%, şi doar reduceri de min 50%. Aşa nu mă stresez că se rupe ceva”, şi-a spus opinia un alt părinte.

„Pe mine m-a salvat lada frigorifică”
„Pe mine m-a salvat lada frigorifică. Cumpăr carne la 2-3 luni en-gros, cum văd zarzavat la ofertă iau şi pun în punguţe. Am mereu stoc de ulei, paste, orez, linte, fasole ca să am pe ce pune mâna. Haine le iau vara pentru iarna şi invers”, este un alt sfat.
„Încă ceva, eu îmi fac listă cu ce fac de mâncare săptămâna asta de exemplu, apoi trec produsele pe foaie. Şi lângă, o sumă de bani. De exemplu, 10 lei lângă cartofi. La final scriu totalul jos. Apoi încerc să nu trec de suma respectivă, iar de la un timp la multe produse îmi «rămâne» câte puţin. Şi e tare bine la casă când în loc de 400 lei dai doar 350, de exemplu”, scrie altcineva.

Marca SH
Foarte mulţi părinţi au spus că nu le este ruşine să cumpere haine şi chiar încălţăminte din magazinele cu produse second-hand. Mai mult, uneori aşteaptă ieftinirile şi în astfel de magazine. „Aşteptăm reducerile şi la SH ca să merite”, au scris părinţii.Alţi părinţi au spus că îşi organizează activităţile aproape de casă, astfel încât copiii să poată să meargă pe jos, optează pentru activităţi extraşcolare organizate la Palatul Copiilor, care sunt fără taxă, au căutat cele mai bune oferte la furnizorii de electricitate şi gaz, la fel au procedat cu serviciile bancare, au scăzut temperatura în locuinţă pe timp de iarnă cu două grade Celsius etc.
„Ce reprezintă încă o provocare şi căutam soluţii convenabile - partea de sănătate. Când e un episod de boală ajungem să cheltuim foarte mult pentru că avem nevoie de control urgent/analize urgente şi nu avem timp să stăm după programari din timp etc.”, a scris un alt părinte.
Alţi părinţi spun că vânează reducerile nu doar la haine, ci şi pentru detergenţi şi produse pentru curăţenie şi acceptă şi ajutorul părinţilor, procurându-şi astfel legume şi carne şi primind chiar şi ajutor în bani. Cei cu copii mici caută să angajeze ca baby-sitter tinere studente, tarifele fiind uneori mai mici.

O comparaţie cu Belgia
„E viaţa foarte scumpă în România, raportat la venituri. Chestiile de bază: alimente, haine, produse de curăţenie şi igienă au acelaşi pret, dacă nu chiar un pic mai mare comparativ cu alte ţări europene, unde salariul mediu e mai mare, unde părinţii primesc subvenţii, cursuri gratuite pentru copii. Nu văd de unde aţi mai putea tăia fără să vă scădeţi standardul de viaţă”, concluzionează un părinte, în timp ce alţii, care s-au stabilit în străinătate, sunt pur şi simplu scandalizaţi de preţurile mari pentru cursurile de înot.
„Doamne Sfinte cât costa înotul! În Belgia plătim vreo 300 euro pe an sau ceva de genul”, scrie un alt părinte.
„Da, este o cheltuială semnificativă. În oraşul meu, 2 şedinţe/săptamana × 2 copii = 1.000 lei/ lună”, „300 lei x 3 copii = 900 lei. 1.800 mi se pare enorm”, „Eu dau aproape 200 euro pe lună pentru doi copii”, „570/luna 8 şedinte. Nu central, nu fitze, zonă limitrofă cât de cât” sunt alte tarife prezentate de părinţi pentru cursurile de înot plătite pentru copii.