Astăzi e ziua Sfântului Spiridon, patronul oierilor

Pe 12 decembrie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Spiridon, cunoscut şi ca sfântul făcător de minuni. Pentru că sfântul călător este totodată şi patronul cizmarilor, al cojocarilor şi al oierilor, aceştia îl cinstesc cu petreceri şi voie bună, însă nu au voie să facă exces de băutură, altfel se spune că acesta se va supăra. Pentru ca familia să fie sănătoasă, iar casa să fie bogată, de ziua sfântului Spiridon nu se fac nici un fel de munci în gospodărie, femeile nu au voie să spele rufe, să coasă, să facă curăţenie. De asemenea, bărbaţilor le este interzis cu desăvârşire să înjuge vitele pentru că altfel este rău de pagubă, iar cel care a pus mâna pe jug va fi schimonosit pentru tot restul vieţii.
Pentru a fi sănătoase şi ferite de boli, în aceste zile animalele trebuie să mănânce fân din mâna stăpânilor. Sărbătoarea se ţine şi pentru că e rău de lovituri şi izbituri, înec şi pentru cădere din pomi, dar şi pentru a-i feri pe oameni de fiarele sălbatice în timpul călătoriilor. Tot în această zi familia în care există o femeie însărcinată trebuie să se roage sfântului să alunge boala ca atunci când îi va veni sorocul să nască aceasta să nu aducă pe lume copii cu două capete sau alte malformaţii, scrie Secretele.com.
Cuviosul Părintele nostru Spiridon, făcătorul de minuni, a trăit pe vremea împăratului Constantin cel Mare şi a lui Constantie, fiul lui, arată Calendar-ortodox.ro. Era simplu la purtări şi smerit cu inima. La început a fost păstor de oi. Apoi s-a însurat, iar după moartea soţiei a fost făcut episcop. Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor în aşa măsură că a fost numit făcător de minuni. În vreme de secetă a adus pe pământ ploaie; şi iarăşi, prin rugăciunea lui, a oprit ploaia cea peste măsură. A pus capăt foametei puse la cale de vânzătorii de grâu, dărâmându-le hambarele în care ţineau grâul. A prefăcut şarpele în aur şi, după ce a scăpat pe sărac de nevoie, a prefăcut iarăşi aurul în şarpe. A oprit curgerile râurilor. A dat la iveală gândurile păcătoase ale unei desfrânate, care îndrăznise să se apropie de el şi a făcut-o să-şi mărturisească păcatul. A astupat, prin puterea Sfântului Duh, gura celor ce se semeţeau cu ştiinţa lor, la Sinodul de la Niceea.