Aşa vor arăta oamenii în 2050

Un model digital grotesc arată cum ar putea arăta oamenii în 2050, dacă nu începem să dormim suficient. Medicii recomandă ca adulţii ar trebui să un somn de 7 - 9 ore, pe noapte. Apar durerile de spate, părul se subţiază, piele este lăsată, ochii sunt roşii şi apar pierderi de memorie.

Hannah din viitor
„Hannah” creată de Bensons for Beds şi de expertul în somn, dr. Sophie Bostock, dezvăluie modificările suferite de corpul nostru, atunci când dormim doar şase ore pe noapte.
Hannah, o britanică de 45 de ani din viitor, are dureri cronice de spate, păr subţire, piele lăsată, picioare umflate şi ochi roşii. Ea suferă, de asemenea, de subţierea muşchilor la nivelul braţelor şi picioarelor şi este din ce în ce mai predispusă la gripă din cauza unui sistem imunitar slăbit, potrivit publicaţiei Daily Mail.
Din cauza stilului nostru de viaţă modern agitat şi a obsesiei pentru smartphone-uri până la ore târzii, oamenii ar putea pierde mai mult somn ca niciodată.  Astfel, până în 2050, privarea de somn va cauza o multitudine de probleme cronice de sănătate exagerate, precum cele de care suferă Hannah.
În general, experţii recomandă ca adulţii să doarmă între 7 şi 9 ore pe noapte - iar adulţii care dorm sub 7 ore sunt mai expuşi problemelor de sănătate.
Designul lui Hannah s-a bazat pe 19 lucrări de cercetare publicate în reviste academice începând din 2010, care analizează efectele pierderii somnului asupra organismului.
„Hannah este o ilustrare provocatoare a impactului holistic pe care somnul îl are asupra menţinerii sănătăţii generale. Mulţi dintre noi nu ne dăm seama că rutina zilnică dezordonată şi lipsa somnului interferează cu ritmurile noastre circadiene, ciclurile de 24 de ore care ne controlează fiziologia”, a declarat dr. Bostock.
Cercetările privind importanţa unui somn consistent şi de bună calitate pentru sănătate şi bunăstare s-au accelerat în ultimele decenii, potrivit academicianului.
Studiile arată că „deficitul de somn prelungit vă poate expune la un risc mai mare de afecţiuni care pot afecta inima - inclusiv obezitatea, bolile de inimă şi diabetul de tip 2”.

Burta umflată
Hannah reprezintă o persoană în vârstă de 45 de ani în 2050, ceea ce înseamnă că, în prezent, este o tânără de 20 de ani.
În 2050, lipsa de somn a făcut-o pe Hannah să se simtă prea obosită pentru a face exerciţii fizice şi, în timp, a încetat să mai facă exerciţii, ceea ce a dus la o creştere semnificativă în greutate în jurul burţii. Mai mult, lipsa de somn a afectat atât hormonii „leptină”, cât şi hormonii „grelină” ai lui Hannah, care controlează senzaţia de foame şi de saţietate.
Fără suficient somn, creierul reduce leptina (pe care organismul o eliberează pentru a menţine greutatea normală) şi creşte grelina (care stimulează apetitul). Fluxul acestor hormoni ar putea explica gustările nocturne sau de ce cineva poate mânca în exces mai târziu în noapte.

Pierderea memoriei
Lipsa de somn afectează o mică parte a creierului numită hipocampus, care este esenţială pentru crearea de noi amintiri. În timpul somnului, creierul formează conexiuni care vă ajută să procesaţi şi să vă amintiţi informaţii noi - un proces numit „consolidare”.
Somnul oferă „condiţii optime” pentru consolidare, oferind perioade de „stimulare externă” redusă - cu alte cuvinte, solicitările vieţii de veghe. De asemenea, somnul creşte nivelul de neurotransmiţători - substanţele chimice care permit neuronilor să comunice între ei în întregul corp.
Prin urmare, lipsa de somn a lui Hannah înseamnă că are mai puţin timp pentru aceste conexiuni, având un impact negativ atât asupra memoriei pe termen lung, cât şi asupra celei pe termen scurt.

Piele şi ochi umflaţi
Nu degeaba i se spune „somnul de frumuseţe”, deoarece lipsa somnului poate reduce serios elasticitatea pielii noastre şi ne poate face să arătăm mai bătrâni. Atunci când dormim, producem colagen, proteina care ajută la menţinerea pielii netede şi principalul element de bază al pielii.
Pierderea somnului a fost, de asemenea, asociată cu secretarea de către organism a unei cantităţi mai mari de cortizol, „hormonul stresului”, care ne menţine treji şi alerţi.
Lipsa somnului duce, de asemenea, la o stare de oboseală mai accentuată, la pleoape roşii şi cu aspect larg, precum şi la cercuri mai întunecate şi riduri sub ochi, despre care se crede că se datorează, de asemenea, pierderii de colagen.

Picioare îndoite
Lipsa cronică de somn poate creşte nivelul hormonilor de stres, precum cortizolul, care a fost legat de afecţiuni cardiace letale.
Hannah suferă de o boală de inimă, care îi afectează prematur speranţa de viaţă - unul dintre semnele acesteia fiind gleznele umflate.
Bolile de inimă încetinesc circulaţia sângelui în organism şi determină acumularea de lichid în picioare, glezne şi picioare. De asemenea, insuficienţa cardiacă face ca organismul să fie mai puţin capabil să elimine sodiul, care cauzează, de asemenea, umflături anormale.

Dureri cronice de spate
Lipsa somnului provoacă dureri cronice de spate şi umeri pentru Hannah, în timp ce durerea împiedică somnul - ducând la un oribil „cerc vicios”.
În timpul somnului, sunt eliberaţi hormoni de creştere şi alte substanţe chimice esenţiale pentru ameliorarea durerii şi vindecarea organismului.
De asemenea, lipsa somnului face ca anumite părţi ale creierului să fie mai receptive la semnalele durerii - ceea ce duce la un cerc vicios în spirală.
Pierderea somnului este, de asemenea, o cauză a atrofiei musculare - subţierea masei musculare - deoarece afectează producţia de hormoni implicaţi în construirea muşchilor.
Faptul că a trăit zi de zi în gol a dus la atrofie musculară, iar braţele şi picioarele i-au scăzut în dimensiune şi formă.

Subţierea părului
Lipsa cronică de somn a însemnat că Hannah a dezvoltat treptat pierderea părului, cunoscută sub numele de alopecie, care ar putea duce la chelie totală.
Potrivit specialiştilor, privarea de somn împiedică circulaţia sângelui la nivelul scalpului, lipsind foliculii de păr de substanţele nutritive esenţiale şi de oxigenul necesar pentru o creştere sănătoasă.
De asemenea, susţin medicii, ar trebui să facem cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice moderate sau 75 de minute de exerciţii fizice viguroase pe săptămână, să bem multă apă şi să petrecem cât mai mult timp expus la lumina soarelui în timpul zilei.