Aşa arată prăpădul: Podul de la Comăna, o capcană pentru cine-l mai trece

Foto: PERICOL ŞI IGNORAT, ŞI NESEMNALIZAT: Poze făcute duminică la podul din Comăna, de Erwan Joliff, şeful SVSU Cobor. „Culmea este că o maşină mică a trecut astăzi peste pod, când eram acolo”, a postat acesta pe pagina sa de Facebook

.

Prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a emis ieri ordinul de prefect privind constituirea unei comisii care să evalueze pagubele produse de inundaţii în cursul săptămânii trecute. „Până vineri vrem să avem gata toată documentaţia, pentru ca ulterior să transmitem dosarele la Guvernul României, în vederea obţinerii finanţărilor pentru repararea drumurilor, podurilor şi podeţelor afectate de inundaţii, dar şi pentru decolmatarea şi curăţarea canalelor de scurgere”, a declarat ieri prefectul, în timpul şedinţei în care s-a încercat găsirea unei soluţii de rezolvare a problemei arborilor care stau să cadă pe calea ferată.
De altfel, reprezentantul Guvernului în teritoriu a anunţat că a fost în toate zonele afectate de inundaţii, iar cele mai mari probleme au fost la Homorod, Comăna, Mândra, Crizbav sau Augustin. De asemenea, acesta s-a declarat impresionat de faptul că în multe localităţi afectate de inundaţii, localnicii s-au implicat, ajutând la consolidarea digurilor de apărare.

Chiar dacă nu a fost luat de ape, podul de peste Olt dintre Comăna de Jos şi Crihalma, nu mai este circulabil. De altfel, de sâmbătă, 17 martie, Centrul Infotrafic al Poliţiei Române a anunţat că „DJ 104K este închis circulaţiei rutiere între localităţile Comăna de Jos şi Crihalma, din cauza afectării structurii de rezistenţă a podului ce face legătura între cele două sate”.
Problemele au apărut din cauza arborilor de mari dimensiuni care au fost aduşi de ape şi s-au oprit în pod, afectând calea de rulare. De altfel, şeful de la Sistemului de Gospodărie a Apelor (SGA) Braşov, Mihai Uţă, a anunţat că „vom face demersuri ca acest pod să fie reparat, fie de Consiliul Judeţean Braşov, fie din fonduri de la Guvernul României”. Acesta a mai spus că la Comăna sunt  probleme şi cu digurile de apărare: „Acestea au fost depăşite. De altfel, digurile au fost realizate în anii ’70 şi sunt subdimensionate”.
Pe de altă parte, Rasaliu a declarat că „acest pod este inclus în lista de lucrări pentru care vom cere finanţare de la Guvernul României, iar acum lucrăm la documentaţii. Acest pod va trebui consolidat, după ce în timpul inundaţiilor a fost afectată calea de rulare, care este, în principal, din lemn”.

Foto: Drumul spre pod, pe partea Crihalmei.

Canale de protecţie înfundate la Hărman, saci de nisip mutaţi de pe un dig pe altul
Tot în timpul şedinţei, Marian Rasaliu a afirmat în şedinţa de ieri că a fost la Hărman, unde a verificat digurile şi canalele de protecţie: „Canalele erau pline de mizerii. Erau colmatate. Pe scurt, erau înfundate. Tot la Hărman, au apărut probleme din cauza castorilor, care s-au înmulţit foarte mult. Trebuie să ne adresăm Ministerului Mediului, pentru a vedea ce se poate face în acest sens”.
Totodată, şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor  Braşov, Nicolae Uţă, a amintit că s-a intervenit în mai multe zone ale judeţului. De altfel, potrivit acestuia, la un moment dat, sacii cu nisip folosiţi în primă fază pentru consolidarea digului de la Jimbor au fost mutaţi ulterior la Augustin. Ba mai mult, referindu-se la situaţia de la Augustin, Uţă a afirmat că zona din dig care a fost afectată de fisuri era tasată, pentru că s-a circulat pe ea.

În unele cazuri, oamenii au ignorat avertismentele
Inspector şef al ISU Braşov, locotenent-colonel Lucian Marciu, a făcut şi el un scurt bilanţ al problemelor întâmpinate: „Am avut de salvat oameni şi animale. Oamenii nu înţeleg când li se spune să plece sau să evacueze animalele. De exemplu, la Lunca Câlnicului a trebuit să intervenim pentru a salva două persoane care nu au vrut să plece, iar pentru această operaţiune am fost puşi în situaţia de a folosi doi scafandri. La fel, la Mândra am intervenit pentru a salva 7 persoane şi peste 1.000 de oi, doar pentru că oamenii nu au crezut că apa va fi atât de mare. La Apaţa, la fel, un om nu a vrut să îşi mute animalele, iar noi am stat cu corturile acolo, pentru a interveni în cazul în care este nevoie”.
Totodată, Marciu a amintit şi de incidentul de la Măieruş unde, a precizat el, „o persoană a forţat trecerea peste pod şi zona inundată cu maşina, care, să nu vă imaginaţi că era una de teren, a fost luată de ape. Norocul a fost că în zonă era primarul, şi un utilaj, astfel că s-a putut interveni îi timp util”.

Patru staţii de potabilizare a apei, aduse la Braşov
Pe de altă parte, legat de problemele cu apa din municipiul Braşov, Marciu a afirmat că în perioada în care apa a fost tulbure „am avut 4 staţii de potabilizare a apei, aduse din alte zone din România. Eram pregătiţi în orice moment pentru a interveni în acest sens, dar nu a fost cazul”.

Foto: Facebook/Francezul din Cobor