Arta ţesutului la război, revitalizată, pe viu, la Bastionul Ţesătorilor

Doamna Rodica este din Moieciu şi a ajuns în Braşov la... război. La războiul de ţesut, mai exact. O structură care are cam cu un sfert de veac mai mult decât ea. Războiul, făcut de părinţii săi, după cum spune, a fost instalat în Bastionul Ţesătorilor şi ţesătoarea ne-a explicat care sunt paşii. „Am venit să arătăm cum se ţese în zona noastră. Am instalat întâi războiul, apoi am pus vătalele şi stata, iţele, scripeţii şi urzeala şi acum începem prima procedură care se face la război. Întindem urzeala, o punem pe sul, începem să facem nodurarul şi dăm prin iţe şi prin stată şi legăm în faţă”, explică, pe scurt, doamna Rodica, în vârstă de 64 de ani. Alături de ea, la Bastion au mai venit alte trei doamne din Moieciu, cunoscătoare ale acestui străvechi meşteşug. Ele şi alte trei meşteşugare din această zonă, alături de 6 artişti contemporani vor revitaliza tradiţia ţesutului la război, în cadrul proiectului „Războaie în Bastionul Ţesătorilor”, câştigat şi derulat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, împreună cu Asociaţia Forums, este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi sprijinit de Consiliul Judeţean Braşov.
Cum vor împrospăta vechiul meşteşug artiştii populari şi cei contemporani, e mai bine să vedeţi şi o puteţi face, pentru că în următoarele 20 de zile, Bastionul va fi deschis pentru publicul care vrea să vadă atelierele mixte de ţesut.

Arta populară, alături de arta contemporană
Proiectul cultural „Războaie în Bastionul Ţesătorilor” se desfăşoară în perioada iulie - octombrie. Prima dată sunt atelierele mixte în care şase cunoscători şi păstrători ai tehnicii tradiţionale de ţesut la război, din zona Branului, şi şase artişti vizuali contemporani fac echipă pentru a face tapiserii.
Creatorii contemporani vor fi susţinuţi de ţesătoare pentru a-şi pune în practică viziunea proprie asupra tematicii. Atelierele se desfăşoară în echipe de câte şase (3 artişti, 3 artizani), timp de câte 9 zile, în luna iulie, astfel: 11-19 şi 20-28 iulie.
Atât ţesătoarele, cât şi artiştii vizuali au fost selectaţi, dar concurenţa a fost mare în privinţa artiştilor contemporani. Au fost 5 pe un loc, potrivit iniţiatorilor proiectului. Cei şase artişti vizuali selectaţi vor avea posibilitatea să înveţe tehnica tradiţională de ţesut la război, să se documenteze asupra motivelor tradiţionale şi să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii din sfera artei contemporane
Astfel, în primul atelier, cu ţesătoarele vor colabora Dorina Horătău, Irina Stoican şi Georgiana Gămălie.
„Eu am venit pregătită cu urzeala de acasă, este adusă de la Bucureşti. Nu este o urzeală din lână, ci din cânepă, pentru că proiectul meu îşi propune să lucreze cu un material care este la îndemâna oricui şi care de obicei este călcat în picioare. Este vorba de iarbă. Proiectul meu spune o poveste despre ce se întâmplă în afara Bastionului, este vorba de iarba din afara Bastionului care va fi cosită de mine, am coasa bunicilor mei, pe care o păstrez cu sfinţenie. E o coasă ruginită şi doamnele de aici o să o ia să o bată şi mâine dimineaţă (în această dimineaţă - n.r.) voi cosi iarba din jurul Bastionului o voi ţese într-unul dintre războaie, pentru ca apoi să poată fi expusă aici, în curte, să creeze un câmp, un covor care să celebreze locul şi acest loc va fi străjuit de nişte steguţele, steme, care să atragă atenţia asupra lui”, a explicat Dorina Horătău, conferenţiar univ. titular Departament Arte şi doctor în domeniul Arte vizuale la UNARTE Bucureşti, specializarea Arte Textile.
„De aproximativ doi ani activez în domeniul printării 3D. Având bază din facultate, modelare computerizată, care e o bună parte a printării 3D, am încercat să introduc printarea 3 D în artă. Mi s-a părut o provocare destul de interesantă să combin această tehnică a modelării pe computer, matematică, algoritmi, materiale printate 3D cu ţesătură cu ceva tradiţional românesc să aduc partea contemporană în contact cu tradiţiile noastre”, a spus şi Irina Stoican, arhitect.
„Eu fac parte şi dintr-un ONG care se ocupă de artă şi tradiţie, iar lucrarea cu care am aplicat la acest proiect este o armură, dar este o armură pe care vreau să integrez semne din patrimoniul nostru, cărora să le redescoperim rostul, pentru că au rol de protecţie”, a spus şi Georgiana Gămălie.
În al doilea atelier vor fi artiştii Daniel Brici, Daniel Djmao, Bianca Mann.
„Încercăm să scoatem în evidenţă atât istoria Bastionului prin acest proiect, cât şi tradiţiile populare care încet-încet dispar, or munca noastră, dincolo de atelierele creative, de expoziţie, înseamnă şi constituirea unei baze documentare care să ofere pentru proiecte viitoare posibilitatea de a dezvolta un meşteşug”, a explicat istoricul Nicolae Pepene, director Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.

Un Bastion al Ţesătorilor viu
„Provocarea în acest proiect este să vedem în ce formă această tradiţie a războiului la ţesut poate rezista în prezent. Asta se poate face unind cele două capete: arta tradiţională, cu arta contemporană. Pe de altă parte , acest proiect «învie» Bastionul. Vor fi activităţi deschise pentru public, care poate interacţiona cu artiştii, dacă vor dori”, a spus, ieri, Cosmin Năsui, din echipa proiectului.
La începutul lunii august, în Bastionul Ţesătorilor din Braşov va fi vernisată expoziţia tematică a proiectului, iar în septembrie aceasta va călători la Complexul Muzeal Astra din Sibiu. Expoziţia va fi itinerată şi anii următori. De asemenea, un film tip tutorial şi o bază documentară foto vor fi postate în mediul virtual pentru promovarea patrimoniului, a păstrătorilor acestuia şi a artiştilor contemporani care îl folosesc ca sursă de inspiraţie pentru lucrări de artă dedicate publicului larg. „În paralel cu expoziţia artistică vom avea şi o expoziţie istorică, undeva la începutul lunii septembrie. Va fi o expoziţie outdoor, în care o să prezentăm istoria Bastionului, dar şi istoria meşteşugului ţesutului în Ţara Bârsei, în general, şi în principal în oraşul Braşov”, a încheiat Nicolae Pepene.