Armata Parlamentului, cu 8 divizii regionale, una la Braşov

În subordinea Parlamentului este dorită organizarea unei structuri militare denumite Garda Naţională a României, în subordinea Parlamentului. Prevederile sunt cuprinse într-un proiect legislativ care, dacă ar fi vreodată aprobat de Parlament şi apoi promulgat de preşedinte, ar trebui pus în aplicare în două luni, relatează Profit.ro.
Potrivit proiectului iniţiat de un parlamentar PSD, Garda Naţională a României va funcţiona sub controlul Parlamentului, nu sub controlul Ministerul Apărării Naţionale, cu care doar va colabora prin două birouri constituite la Statul Major al Forţelor Terestre şi Statul Major al Forţelor Aeriene. Noua structură militară va fi condusă de un inspector şef numit de Biroul Permanent al Senatului, al cărui preşedinte este chiar preşedintele Senatului.
Garda Naţională a României va avea în compunere atât forţe terestre, cât şi forţe aeriene. Forţele terestre vor fi alcătuite din opt brigăzi de infanterie sau brigăzi mecanizate, o brigadă de geniu şi o brigadă de artilerie terestră după standarde NATO, organizate pe câte şase batalioane. Forţele aeriene ar urma să fie alcătuite din opt baze de elicoptere, dotate cu elicoptere de luptă şi avioane de transport, precum şi cu avioane de vânătoare, care, potrivit proiectului, trebuie să fie „de producţie autohtonă”, organizate pe escadrile, patrule şi celule.
Brigada de geniu ar urma să fie dislocată în municipiul Deva, iar Brigada de artilerie terestră în municipiul Brăila. Garda Naţională va avea totodată opt inspectorate regionale, în Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Focşani şi Constanţa.
Personalul Gărzii va fi constituit din personal permanent în proporţie de 35 % şi din personal voluntar în proporţie de 65 %, iar personalul permanent încadrat pe bază de contract va proveni din cadrul militarilor trecuţi în rezervă şi în retragere, cu vârste de până la 65 de ani împliniţi. Voluntarii care vor face parte din Garda Naţională ar urma să beneficieze pe lângă indemnizaţii şi de scutirea unor taxe şi impozite locale.
Necesitatea înfiinţării unei asemenea structuri militare este argumentată prin faptul că „în contextul reducerii efectivelor Armatei României după 1990 şi al integrării în NATO, Garda Naţională a României ar deveni o soluţie viabilă de întărire a forţelor militare necesare apărării ţării în perioada dintre declanşarea agresiunii armate asupra României şi intervenţia Fortelor Alianţei Nord-Atlantice în cadrul apărării colective”. Autorul proiectului invocă însă şi „perpetuarea tot mai evidentă în ţara noastră a unor fenomene care pot reprezenta potenţiale riscuri ale unor dezastre ca urmare a schimbărilor climatice pe plan mondial ori a unor erori umane”.