Armata obligatorie sau armata plătită de 4 luni

După ce şeful Armatei, gen. Gheorghiţă Vlad (foto sus), a avertizat că România are nevoie rapid de o nouă lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare, şeful Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă, gen. Virgil Bălăceanu (foto jos), spune că se poate ajunge din nou la armată obligatorie, în lipsa unei actualizări a legislaţiei actuale.
Şeful Statului Major al Apărării (SMA), generalul Gheorghiţă Vlad, a explicat că instituţia are acum aproximativ 80.000 de militari profesionişti. Ce nu precizează generalul este, însă, faptul că numai o parte a celor 80.000 de angajaţi ai Armatei este aşa numita „forţă combat”, adică militari pregătiţi pentru luptă. „Eu consider că efectivul suficient pentru o armată profesionistă în România ar fi undeva în jur de 120.000”, explică şeful SMA în interviul acordat Europei Libere.
În cazul în care ar avea nevoie să apere ţara, Armata – conform legilor în vigoare – poate ca, după ce le ordonă militarilor activi să se prezinte în unităţi, să mobilizeze rezerviştii pentru luptă. Asta s-ar întâmpla la declararea stării de asediu.
În România, acum sunt 55.000 de rezervişti apţi de luptă, explică preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în Revervă, generalul în rezervă (r) Virgil Bălăceanu. Problema este că rezerviştii României reprezintă o categorie de forţe „foarte îmbătrânită pentru luptă”, după cum a explicat comandantul Armatei în interviul acordat Europei Libere.
Ce înseamnă „îmbătrânită”? Explică tot generalul Vlad: „Sunt [oameni] undeva în vârstă de 48 de ani”.
„Rezerva noastră [de rezervişti] a rămas la nivelul anului 2007”, spune şeful SMA. Este anul în care România a renunţat la armata obligatorie, la trei ani după intrarea în Organizaţia Atlanticului de Nord (NATO).
Ce cere acum şeful Armatei este ca Parlamentul să voteze înnoirea actualei legi privind pregătirea populaţiei pentru apărare (Legea nr. 446/2006), emisă în 2006 şi actualizată în 2012 (Legea nr. 128/12 iulie 2012).
Proiectul de modificare a legii a fost depus la Parlament acum trei ani, dar nu a fost votat nici acum, în ciuda solicitărilor repetate ale mai multor oficiali din Ministerul Apărării.
În proiectul de lege aflat la Comisiile de Apărare de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, Ministerul Apărării a propus ca tinerii de până în 35 de ani, bărbaţi şi femei deopotrivă, să poată merge la Armată – cu statut de militari în termen voluntari – şi să înveţe să tragă cu o armă sau să supravieţuiască în medii dificile, de pildă.
Doritorii ar urma să facă pregătirea voluntar, precizează generalul (r) Virgil Bălăceanu, timp de patru luni, şi ar urma să fie plătiţi, la finalul stagiului, cu patru salarii medii pe economie. Banii ar veni de la Ministerul Apărării.
Şeful Armatei, generalul Vlad, ar dori ca cel puţin câteva mii de tineri români să înveţe cât mai repede: să tragă cu arma; să se orienteze într-un mediu dificil; să supravieţuiască într-un mediu dificil; să ştie să se protejeze împotriva armelor chimice; să-şi facă o decontaminare personală.
Aceştia ar urma să-i înlocuiască treptat pe rezerviştii care acum au, în medie, 48 de ani.
Şeful Armatei spune că unităţile militare au arme, uniforme şi tot ceea ce mai este necesar pentru pregătirea militară a doritorilor.
Calculele arată că, în cel mult 7 ani, în 2031, Armata nu va mai avea rezervişti disponibili dacă această capacitate nu este întinerită rapid.