Aristotel Căncescu şi-a anunţat ultima lui „aventură politică”: va fi „port drapelul” doctrinei ecologiste în Braşov

Retras din viaţa politică în anul 2014, Aristotel Căncescu a revenit pe scena publică, de data aceasta din postura de ecologist, după ce a încercat să se implice şi în alte proiecte politice. Mai exact, fostul şef al administraţiei judeţene, mulţi ani liberal, a anunţat sâmbătă că va fi candidatul Partidului Ecologist Român (PER) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov. Totuşi, el a anunţat că proiectul PER este ultima lui „aventură politică”. Dar, până atunci, Căncescu a promis că „o să fac tot ce se poate ca şi Partidul Ecologist Român să devină o organizaţie cât mai puternică. Nu este uşor. Cred că întâi de toate trebuie să le vorbim oamenilor de doctrina ecologistă. Principalul nostru obiectiv este să constituim structuri la nivelul judeţului, să câştigăm simpatia cât mai multor oameni, iar acest lucru îl putem face şi cu această doctrină. În Europa, verzii reprezintă un curent puternic. Sunt ţări în care verzii sunt la guvernare de 30 – 40 de ani, iar un exemplu în acest sens este Danemarca. Eu zic că e obligatoriu ca acest partid să intre în Parlamentul României şi o va face dacă îi va convinge pe cetăţeni că protecţia mediului este o chestiune vitală, de care depinde soarta noastră şi a copiilor noştri”, a declarat Căncescu.

„Verde” din 1991
Aristotel Căncescu a explicat că este preocupat de protecţia mediului încă din anul 1991: „Până în anul 1991 eram unul dintre oamenii care nu dădeam mare importanţă acestei doctrine şi protecţiei mediului în general. În anul 1991 a venit în România un renumit oceanograf, Jaques-Yves Cousteau, pentru a face nişte studii în Marea Neagră. A avut o întâlnire cu premierul de atunci, Petre Roman, iar eu am vrut să fiu prezent la această întâlnire. Am plecat de acolo cutremurat. Prognoza lui era că dacă nu se va face absolut nimic în România, Marea Neagră riscă să devină una moartă. S-au făcut multe de atunci, iar Marea Neagră nu este o mare moartă. Inclusiv la nivelul judeţului Braşov am muncit mult. Toate apele din judeţ erau poluate. Acum, apele din judeţul Braşov sunt curate, avem staţii de epurare. Pentru asta am făcut un efort care a însemnat un sfert de miliard de euro, bani proveniţi, în mare parte, din surse europene”, a declarat Căncescu.
Totodată, el a afirmat că în anul 2005 „s-a cutremurat a doua oară ”, după ce, la Braşov, a  organizat un seminar la care au participat doi foşti preşedinţi ai României, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu pe tema protecţiei mediului. „A fost prezentat în premieră un film documentar  care a prezentat care sunt pericolele care pândesc omenirea. Atunci am spus că «dacă aş mai fi o dată în Parlament, cred că aceasta ar fi principala mea preocupare»”, a mai spus Căncescu.

„Dacă faci dosare pe prieteni şi nu le faci pe probe, nu vei ajunge nicăieri”
Pe de altă parte, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a reamintit anchetele DNA din perioada 2014 – 2016, când, susţine el, edilii locali au fost vânaţi. „Am rupt legătura cu  politica în anul 2014, din cauza unei instituţii care a reuşit în acel an să scoată din viaţa politică  38 din 41 de primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ, adică peste 90 %, şi tot atâţia preşedinţi de consilii judeţene. A fost vânătoare. Una este să prinzi un om că greşeşte, una este să îl prinzi cu un om cu mită, alta este să faci tot felul de speculaţii. Sunt şi aici în sală tot felul de colegi pentru care am fost acuzat şi eu, dar şi ei, că suntem prieteni. Dacă faci dosare pe prieteni şi nu le faci pe probe, nu vei ajunge nicăieri”, a încheiat Căncescu.