Aristotel Căncescu a ieşit din închisoare

Judecătorii Curţii de Apel Braşov au admis luni, 27 februarie, cererea formulată de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, de suspendare a executării pedepsei de şapte ani şi zece luni de închisoare, sentinţă pronunţată anul trecut. De asemenea, aceştia au dispus „punerea de îndată în libertate a condamnatului Căncescu Aristotel Adrian de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 109/2020 emis în data de 01 februarie 2022 de Tribunalul Braşov, dacă nu este reţinut, arestat sau deţinut în altă cauză”.
Totodată, judecătorii Curţii de Apel au admis cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov şi au dispus sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu următoarele întrebări preliminare:
1. Prevederile art. 19 alin. 1 paragraful 2 din T.F.U.E., art. 325 paragraful 1 din T.F.U.E., art. 2 alin. 1 din Convenţia PIF şi Decizia 2006/928/CE a Comisiei, trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională prin care s-a constatat retroactiv lipsa cazurilor de întrerupere a cursului prescripţiei, în condiţiile existenţei unei jurisprudenţe generalizate şi de durată a instanţelor naţionale, inclusiv a instanţei supreme, şi dacă prin aplicarea respectivei decizii s-ar ajunge la un risc sistemic de impunitate prin redeschiderea unui număr semnificativ de cauze penale judecate definitiv şi pronunţarea, într-o cale extraordinară de atac, a unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a constatării intervenirii prescripţiei?
2. Dacă principiul supremaţiei dreptului european prin raportare la Decizia 2006/928/CE a Comisiei şi art. 49 alin. 1 teza III (principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, se opun reanalizării, în faza de executare a pedepsei, prin intermediul unei căi extraordinare de atac, a prescripţiei răspunderii penale în condiţiile în care formularea respectivei căi de atac este consecinţa unei decizii ale Curţii Constituţionale, pronunţată ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, prin care este răsturnată o jurisprudenţă generalizată şi de durată a instanţelor naţionale, şi dacă în acest fel este afectat caracterul disuasiv şi efectiv a pedepsei, precum şi securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice? 3. Principiul supremaţiei dreptului european prin raportare la art. 53 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene permite aplicarea unor standarde naţionale de protecţie, cum ar fi cel din litigiul principal, garantate de dreptul intern al statului membru, rezultat în urma efectelor atribuite deciziilor Curţii Constituţionale dacă în acest mod este afectat aplicarea eficientă a dreptului Uniunii Europene pe teritoriul statului membru? În baza art. 2 alin. 3 teza II din Legea nr. 340/2009, dispune suspendarea judecăţii cauzei. Cu recurs în termen de 72 de ore de la comunicare, sub aspectul soluţiei de suspendare a cauzei. Definitivă în ceea ce priveşte soluţia de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov a fost condamnat pe 1 februarie 2022 la o pedeapsă de 7 ani şi 10 luni de închisoare pentru fapte de corupţie.
Procurorii susţin că în perioada 2006 – 2014, Aristotel Căncescu şi Radu Ispas, fost county-manager şi rudă a lui Căncescu, şi-au folosit funcţia publică de autoritate locală pentru interesele proprii şi ale firmelor SC Gotic SA şi SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care reprezentau aceste firme de casă, Diniţă Ion şi Bîgiu Gabriel. (BizBraşov.ro)