Ariile protejate din România ar putea genera venituri de 70 de milioane de euro

Ariile naturale protejate înfiinţate în ţara noastră, inclusiv siturile Natura 2000 - arii naturale protejate de interes European - reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Parcurile naţionale şi naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafaţa României. Acestea adăpostesc adevărate tezaure istorice, minunăţii ale naturii, floră şi faună diversă, sate rupte parcă din poveşti, unele izolate în creierii munţilor sau în inima pădurii, în care încă se păstrează tradiţii şi obiceiuri străvechi, pentru care ar trebui depuse toate eforturile în vederea conservării lor.

Un raport al Facultăţii de Silvicultură Transilvania din Braşov spune că sistemul de arii protejate generează valori substanţiale pentru economia României, iar veniturile estimate a se realiza numai din turism şi activităţi recreaţionale sau alte utilizări ale terenurilor şi resurselor pot ajunge la aproape 70 de milioane de euro.

 

Două milioane de turişti atraşi fără nicio promovare

La ora actuală, Romsilva cheltuie 16 milioane lei anual din bugetul propriu pentru activităţi curente în ariile protejate, însă mult mai puţini bani sau aproape deloc pe investiţii. Fondurile europene ajută în special în dotări, informare şi promovare şi mai puţin pentru dezvoltarea turismului în zonă, deşi ariile protejate din România deţin un potenţial turistic incredibil şi ar putea aduce venituri anuale de peste 20 de milioane de euro. Cu toate că sunt foarte puţin promovate, acestea înregistrează anual în jur de două milioane de turişti.

„Am plecat cu gânduri modeste în anul 2000 când am constituit primele administraţii de parcuri şi am crezut că un număr de 6 persoane sunt suficiente pentru un parc de 30.000 de hectare, dar ulterior ne-am dat seama că avem nevoie şi de rangeri (rangerul parcului n.r.) care să ghideze turiştii în teren. Avem acum 300 de angajaţi pe toate cele 22 de parcuri, dar nevoia ar fi mai mare pentru că în ultimii doi ani am înfiinţat mai multe centre de vizitare şi afluxul de vizitatori este foarte mare în multe zone din ţară. Este dificil pentru angajaţii existenţi să fie prezenţi şi în teren, şi în centre de vizitare, să umble şi după avize sau să facă şi rapoarte”, a spus Dragoş Mihai, şeful Serviciului Arii Protejate din cadrul Romsilva. În anul 2009, cele 22 de administraţii de parcuri din subordinea Regiei au căpătat personalitate juridică, pentru că era una dintre cerinţele legislaţiei de mediu modificate în 2007 - ca toţi administratorii de arii protejate să aibă personalitate juridică - dar şi o condiţie de accesare de fonduri europene. „Unele parcuri au accesat fonduri europene pe POS Mediu, după anul 2007, dar au fost şi parcuri care au intrat şi pe alte programe transfrontaliere. Practic, din 1999, când am constituit primele structuri de parcuri din subordinea Romsilva, am derulat proiecte de aproximativ 40 de milioane de euro în total, din care circa 100 de milioane de lei, adică mai mult de jumătate (în jur de 25 de milioane de euro) au fost fonduri atrase pe POS Mediu”, a precizat Mihai.