Ariile naturale protejate din România rămân neprotejate

La iniţiativa Ministerului Mediului, Guvernul a votat, săptămâna trecută, printr-o ordonanţă de urgenţă, modificarea cadrului legislativ al ariilor protejate, eliminând organizaţiile non-guvernamentale din lista entităţilor care au grijă de natură. Cu alte cuvinte, custozii ariilor protejate dispar din „schemă”, ariile protejate urmând să treacă în grija Agenţiei Naţionale a Ariilor Naturale Protejate (ANANP).
ONG-urile de mediu, precum Coaliţia Natura 2000 sau WWF şi-au exprimat îngrijorarea în privinţa acestei ordonanţe prin care sunt înlăturaţi rangerii, biologii, ecologii şi silvicultorii din managementul ariilor naturale protejate. Deşi este legală, decizia a fost luată „pe repede înainte”, fără o consultare prealabilă, fără ca autorităţile centrale să poată justifica natura urgenţei.

Custozii ariilor - ţapi ispăşitori pentru „nerealizarea proiectelor de infrastructură”
Purtătorul de cuvânt a Guvernului a declarat ulterior că „foarte mulţi custozi au creat probleme în realizarea proiectelor de infrastructură”, însă justificarea nu este susţinută de date, susţin reprezentanţii ONG-urilor de mediu. În mod discreţionar, RNP Romsilva va rămâne administrator în ciuda conflictelor de interese privind exploatarea în parcuri naţionale, mai spun aceştia.
„Într-o democraţie matură, această decizie ar fi produs bucurie, arătând că statul doreşte să îşi asume protecţia naturii. În România zilelor noastre, însă, această decizie trădează cenzurarea sau/şi înlăturarea experţilor independenţi care au supravegheat timp de 18 ani pentru ca natura să nu fie distrusă. Adevărul este că organizaţiile non-profit şi non-politice de mediu au adus în atenţia presei şi publicului larg cazuri precum Roşia Montană, Râul Alb sau Defileul Jiului”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al Federaţiei Coaliţia Natura 2000.
Numai în ultimii 5 ani, Coaliţia Natura 2000 România a documentat peste 50 de cazuri de încălcare a legislaţiei ariilor protejate, în care funcţionari din structurile statului au „facilitat” avizarea proiectelor cu impact. Odată cu preluarea ariilor protejate de la ONG-uri, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate va monopoliza şi „avizul custodelui”, un filtru birocratic care făcea diferenţa între proiectele prietenoase cu mediul şi cele distructive, spun reprezentanţii ONG-urilor de mediu. „Acest aviz va fi eliberat dintr-un birou lipsit de expertiză în biodiversitate existând riscul de a fi redactat după considerente politice şi nu de mediu. Astfel, Guvernul scoate de la masa discuţiilor administratorii independenţi, care veghează ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu în ţara noastră să se facă asigurând în acelaşi timp condiţii de viaţă de calitate pentru oameni”, mai spun aceştia. Ariile protejate sunt esenţiale pentru o dezvoltare durabilă a comunităţilor rurale, iar pierderile de mediu şi schimbările climatice ne vor afecta pe toţi, indiferent de opiniile politice, vârstă, venituri sau categorie socială. „Coaliţia Natura 2000 face apel pentru menţinerea actualului sistem de management şi îşi oferă sprijinul până când ANANP va avea capacitatea tehnică de a proteja natura”, mai arată reprezentanţii Coaliţiei Natura 2000.

985 arii naturale în ţară, mai puţin de jumătate sunt protejate
În acest moment, în România există în total 985 de arii naturale, dintre care mai puţin de jumătate sunt administrate. Cei 166 de custozi si administratori au grijă de monumente ale naturii, rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice sau mai recent situri din Reţeaua ecologică de interes european Natura 2000.
Fără a beneficia până în prezent de suport financiar din partea Autorităţii Publice Centrale care răspunde de Arii Naturale Protejate, respectiv din partea Ministerului Mediului şi Agenţiei pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate, din fonduri proprii, din venituri generate de turism şi alte surse private, organizaţiile care au dobândit calitatea de custode administrează 264 arii naturale protejate, care acoperă circa 1,6 milioane de hectare din suprafaţa României.
Pe lângă activităţile de protejare a capitalului natural, custozii de arii naturale protejate au inventariat şi monitorizat cele mai valoroase elemente ale capitalului natural din ariile naturale protejate, au elaborat măsurile strict necesare pentru păstrarea acestui capital natural inestimabil în cadrul planurilor de management realizate cu sprijinul financiar al Comisiei Europene şi desfăşoară acţiuni de educaţie de mediu de importanţă naţională şi europeană.